Malta, martie – aprilie 2017
La finele lunii martie, mai exact pe 29, Regatul Unit a declanşat articolul 50, marcând începutul unor lungi negocieri cu UE. Una dintre cele mai importante chestiuni este situaţia britanicilor ce locuiesc în UE şi cea a cetăţenilor UE care locuiesc în Regatul Unit. Propunerea de rezoluţie ce a fost deja votată cere un tratament corect al acestora şi spune că interesele oamenilor ar trebui să fie prioritare în cadrul negocierilor. Statutul şi drepturile acestora trebuie să se supună principiilor reciprocităţii, echităţii şi nediscriminării, mai arată textul.
La sfârşitul lunii martie a avut loc Congresul PPE, în Malta. Timp de două zile, pe faimoasa insulă malteză, în localitatea Saint Julians, 2000 de invitaţi din 40 de ţări, au dezbătut viitorul Uniunii Europene. Gazdele evenimentului au fost: liderul Partit Nazzjonalista – Simon Busuttil, preşedintele PPE – Joseph Daul, secretarul general al PPE – Antonio Lopez-Isturiz şi, nu în ultimul rând, preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European – germanul Manfred Weber. PPE este cel mai mare şi cel mai influent partid politic la nivel european , care include în prezent 79 de partide şi parteneri din 41 de ţări.
Congresul de la Malta a fost unul dedicat adoptării unor documente ce vizează poziţia PPE cu privire la viitorul Europei, cu accent pe politica externă şi de securitate precum şi pe realităţile economice şi digitale. Deschiderea Congresului PPE a coincis cu activarea Art. 50 privind Brexit, pe 29 martie fiind declanşat oficial procesul de părăsire a UE de către prim-ministrul Marii Britanii, Theresa May. Drept urmare mulţi dintre liderii prezenţi la eveniment au vorbit despre acest subiect.
Manfred Weber, preşedintele Grupului PPE din cadrul Parlamentului European, a subliniat imporţanta proiectului european pentru menţinerea păcii în Europa timp de 60 de ani, o dovada clară a succesului acestui demers. Referindu-se la Turcia, Preşedintele Weber a transmis un mesaj clar: „Adevărul este că Turcia nu va putea niciodată să devină membru plin al Uniunii Europene”. Turcia şi UE vor putea deveni „parteneri apropiaţi”.
Liderul opoziţiei din Malta, Simion Busuttil, a întărit ataşamentul faţa de UE: „Să ne întrebăm dacă avem încă nevoie de UE. Desigur, ştiţi cu toţii răspunsul meu. Iar motivul pentru care se datorează convingerea mea este faptul că UE reprezintă principiile în care cred. Dar un motiv major este faptul că situaţia Maltei este foarte bună, de asemenea, datorită UE. Acesta este motivul pentru care sunt încrezător în UE şi mândru să fiu maltez şi european“.
Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, şi secretarul său general, Antonio López-Istúriz, au cerut ţărilor Uniunii Europene să fie unite în faţa Brexit-ului, declanşat acum oficial de premierul britanic Theresa May, în timp ce negociatorul-şef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a subliniat că „astăzi ( n.r 29 martie a.c) este prima zi a unui drum foarte dificil” . În ultima perioadă a trebuit să facem faţă multor confruntări şi am ieşit nevătămaţi. Unitate şi să muncim împreună — este ceea ce trebuie să facem”, a spus Joseph Daul în timpul unei conferinţe de presă desfăşurate în Malta, unde are loc Congresul PPE. El s-a referit atunci şi la alte provocări cărora UE trebuie să facă faţă în perioada următoare, dintre care a subliniat alegerile din Franţa şi Germania, precum şi implicaţiile rezultatului acestor alegeri pentru ansamblul blocului comunitar. „Până în septembrie, după alegerile germane, nu vom putea şti care este drumul pe care va merge Europa, dar vom face totul ca să nu triumfe populiştii”, a indicat Joseph Daul.
La rândul său, secretarul general, Antonio López-Istúriz a semnalat că „tradiţia istorică a diplomaţiei britanice este să divizeze ţările europene”, dar s-a declarat sigur că în cazul Brexit-ului acest lucru nu se va întâmpla.
Prezent şi el în Malta, negociatorul-şef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a spus că ziua de astăzi, când guvernul britanic a activat articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, „este prima zi a unui drum foarte dificil’, dar în acelaşi timp este şi un ‘moment-cheie” pentru UE. El a subliniat că, în negocierile care vor urma, pentru blocul comunitar este important să obţină ‘un acord corect’ nu doar în ceea ce priveşte condiţiile ieşirii Marii Britanii din UE, ci şi pentru viitorul pe termen lung al blocului comunitar însuşi.
Au fost discutate şi votate 16 rezoluţii privind:
- securitatea şi apărarea;
- Balcanii de vest;
- stadiul negocierilor din Cipru;
- planul de sprijin pe termen lung pentru Ucraina;
- agricultura inteligentă;
- provocările societăţii în epoca digitalizării;
- situaţia din Libia;
- creşterea favorabilă a incluziunii ;
- dezinformările Rusiei;
- combaterea corupţiei;
- viitorul european al comerţului;
- masacrele din nordul Irakului;
- Cuba şi cazul Dr. Eduardo Cardet;
- prevenirea migraţiei ilegale către Europa;
- drepturile sociale;
- antreprenoriatul inovativ.
