Oraşele vor fi reclasificate în şapte categorii în funcţie de statutul administrativ, poziţia geografică, nivelul de dotare, iar comunele vor fi încadrate în două categorii, ceea ce va impune şi modificarea grilei de calcul al impozitului pe locuinţă sau categoriile de spitale pe care le pot avea localităţile, ca şi volumul de investiţii alocat. Potrivit Profit.ro, Guvernul va modifica, după 25 de ani, clasificarea oraşelor şi municipiilor, în funcţie de numărul de locuitori, de acces la aeroporturi şi drumuri expres sau autostrăzi, astfel că în multe cazuri se vor alipi în componenţa oraşelor şi localităţi apropiate mai mici. De pildă, staţiunea Mamaia va fi inclusă, alături de Palazu Mare, în oraşul Constanţa.
Localităţile urbane vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanţă naţională; municipii poli regionali principali – este şi cazul Craiovei – (sedii de instituţii de interes naţional, centre universitare recunoscute, având o populaţie peste 250.000 şi peste 400.000 locuitori în aria funcţională); municipii poli regionali secundari (reşedinţe de judeţ, cu importanţă regională, sedii de instituţii de interes judeţean şi suprajudeţean, centre culturale şi/sau universitare importante, cu o populaţie de peste 100.000 locuitori şi peste 300.000 în aria funcţională); municipii poli judeţeni principali (reşedinţe de judeţ, sedii ale administraţiilor judeţene, cu o populaţie de peste 40.000 locuitori şi peste 200.000 în aria funcţională); municipii şi oraşe poli judeţeni secundari (unităţile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul judeţelor, având populaţie peste 20.000 şi peste 50.000 în aria funcţională); municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal (unităţile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-judeţean, de anvergură mai mică decât polii judeţeni secundari, având o populaţie peste 5000 locuitori şi peste 20.000 în aria funcţională); municipii şi oraşe centre urbane cu funcţii specializate (unităţile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidenţial etc., iar mărimea populaţiei nu este determinantă).
La rândul lor, localităţile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcţie de loc central, având o populaţie de minimum 2.000 locuitori, poziţie geografică favorabilă şi potenţial de dezvoltare socio-economică) şi alte comune. Satele componente sau aparţinătoare îşi păstrează caracterul rural şi aparţin reţelei de localităţi rurale.
În funcţie de dotările comunelor, de proporţia de salariaţi, de canalizare sau de existenţa toaletelor în interiorul sau inafara casei, cele în care condiţiile sunt mai precare vor fi unite, în cazul în care nu se remediază până în 2025.
Noile clasificări vor putea fi utilizate pentru direcţionarea anumitor tipuri de investiţii spre localităţi / arii cu probleme de dezvoltare.
