Doi lei pentru fiecare candidat de la probele de competenţe digitate şi patru lei la probele scrise, sunt banii pe care îi alocă Ministerul Educaţiei pentru plata cadrelor didactice care îşi întrerup concediul pentru a examina elevii la bacalaureat. La finalul sesiunii, fiecare dascăl trebuie să lase la casieria şcolii şi impozitul de 33% din suma adunată. Aşadar, în realitate la corectură evaluatorul primeşte de fapt 1,4 lei pentru un candidat la probele orale şi 2,68 de lei la probele scrise. Prin urmare, după evaluarea a 100 de candidaţi un profesor primeşte între 140 de lei şi maximum 268 de lei. Sumele sunt foarte mici, motiv pentru care comisiile de bacalaureat nu mai au preşedinţi profesori universitari. Aceştia au fost înlocuiţi de cadre didactice din preuniversitar. Sistemul de plată a corecturii la examenul naţional este criticat şi de sindicate, care critică sistemul de impozitare. „În urmă cu doi ani impozitul pentru activitatea de evaluare la examenul de bacalaureat era de 16%. Banii erau alocaţi însă la centrele de examen. De anul trecut s-a schimbat strategia. Aceste sume sunt virate la şcoala la care profesorul este angajat şi i se aplică impozit de 33%, în condiţiile în care în aceeaşi lună i se mai opreşte încă 33% din banii de concediu sau salariu, ceea ce nu este normal”, a precizat Constantin Lungulescu, preşedintele sindicatului „Spiru Haret” Dolj.
Cei mai puţini bani îi vor încasa însă dascălii care vor asista în sălile de examen: 17 lei pentru fiecare probă după aplicarea impozitului. Pentru această sumă profesorul trebuie să fie vigilent în clasă pe toată durata probei, el fiind supus unor sancţiuni drastice, în caz contrar.
