Alb-albaştrii sub lupă / Mai puţini, mai slabi ca în sezonul trecut

0
204

Pigliacelli – A vrut cu tot dinadinsul, şi a şi demonstrat în majoritatea momentelor, să arate că posedă un joc bun de picior, uneori exagerând cu atingerile mingii. A avut o intervenţie bună la şutul lui Mailat, în debutul meciului, deşi probabil „exteriorul” clujeanului se ducea oricum afară. Nu este prea sigur la ieşirile pe centrări, aşa cum a arătat şi în cele două amicale în care a evoluat, şi din această cauză probabil a preferat să boxeze aproape orice minge. A respins totuşi bine de sub bară cornerul executat viclean de Deac. La penalty a fost pradă uşoară pentru Culio, deşi Tiago Ferreira a încercat să-l îndrume.

Popa – Punctul slab din tripleta defensivă. A avut ceva probleme şi cu Mailat, iar când a intrat Omrani a fost victimă sigură. Nu s-a poziţionat bine la faza penalty-ului, Omrani l-a scos din joc ca pe un junior. Dacă tot a intervenit decisiv, trebuia să o facă o secundă mai devreme, în afara careului, când a ezitat să intre. Mai devreme, îl pierduse pe Vinicius la faza fixă în care acesta a nimerit bara. Luase un galben cu câteva minute înainte de a provoca acel penalty. A fost schimbat pentru a se trece într-un 4-3-3 în ultimele minute. În van. Partea dreaptă este descoperită, fiindcă nici Kelic, cu viteza pe care o are, nu face faţă acolo. Au plecat Popov şi Screciu şi nu a apărut alt jucător acolo.

Gardoş – Fără îndoială, un câştig. Abordare sigură, matură a situaţiilor unu la unu, ştie când să intre decisiv sau când să-i ofere spaţiu adversarului, când să-l scoată în zone neutre. A avut şi o lovitură de cap, peste poartă, în prima repriză, şi un şut blocat, pe final, în urma unei faze creată de Mitriţă. Dacă nu va avea probleme de sănătate poate fi un punct fix important în acest sezon. S-a declarat dezamăgit şi el de pierderea trofeului, probabil şi de valoarea lotului, sperând totuşi că va avea alături noi colegi cu care să facă performanţă.

Tiago Ferreira – Chiar dacă în amicale a avut ezitări, în Supercupă a avut o evoluţie bună. S-a achitat destul de bine de sarcinile defensive şi a reuşit şi două pase lungi pentru Mitriţă, în repriza secundă.

Dimitrov – În prima repriză a avut câteva incursiuni în jumătatea adversă, dar nu i-a reuşit ultima pasă. A avut o pătrundere bună dar până să centreze a venit Mailat de la centru şi l-a blocat. S-a stins treptat.

Mateiu – Mai discret ca de obicei, dominat în unele momente de Culio, nici în ofensivă nu a adus un plus. El era mijlocaşul de la care se aştepta cel mai mult, după evoluţiile de anul acesta, inclusiv din amicale. Chiar dacă Mangia a încercat să echilibreze cu Cicâldău raportul la centrul terenului, unde CFR îi avea pe Djokovic, Hoban şi Culio, oaspeţii au avut iniţiativa.

Zlatinski – Nu mai face faţă de la începutul anului, mai joacă doar numele. Depăşit la mijloc, nici măcar fizic nu mai pare OK. Era preocupat mai mult să învioreze publicul înainte să execute cornerele, în loc să se concenteze şi să nu le mai execute în primul adversar. În locul său ar trebui să evolueze Cicâldău, iar astfel să se câştige un om de atac, dar probabil italianul s-a temut. N-a riscat şi nici nu a câştigat. Chiar dacă împingea meciul la lovituri de pedeapsă nu ar fi avut câştig de cauză, CFR-ul având jucători mult mai experimentaţi şi mai buni în astfel de momente, în timp ce la Craiova nici măcar executanţii de bază, şi mai ales Zlatinski, nu sunt stăpâni pe lovituri.

Bancu – Probabil singurul pe care se mai poate baza Mitriţă în acţiunile ofensive. De multe ori l-a aşteptat să învăluie pentru a reuşi acele combinaţii pe stânga, care anul trecut se mai legau cu Băluţă şi Gustavo. Bancone s-a achitat şi de sarcinile defensive, dar o dată cu intrarea lui Manea n-a mai reuşit să asigure superioritatea în ofensivă.

Cicâldău – Cu siguranţă nu a fost un debut reuşit. Un decar care să nu lovească mingea din prima şi să marcheze în jumătatea de poartă rămasă goală nu este un jucător de clasă. N-a găsit nici apoi calea spre gol. Poate a fost vorba de tracul debutului, dar când a sărbătorit golul împotriva Craiovei în sezonul trecut făcând gesturi provocatoare către public nu a mai avut trac sau ruşine. Depăşit fizic în multe dueluri, suferă la capitolul viteză. Calităţile sale, viziunea în joc şi pasa nu au fost puse în valoare, mai ales că Universitatea a atacat apoape de fiecare dată în inferioritate numerică netă.

Glavina – O lovitură de cap peste poartă, în prima repriză, atât a reuşit. Nici nu a avut prea multe mingi, dar nici el nu a ştiut să şi le procure. Mitriţă s-a simţit cam singur prin atac. Cu Glavina, Burlacu şi ceilalţi puşti va fi greu de dus acest sezon, va fi dificil de intrat în play-off.

Mitriţă – Dacă nu ar fi Mitriţă, Craiova ar avea mari probleme să prindă play-off-ul cu echipa pe care o are acum. A încercat să dezechilibreze de unul singur defensiva adversă, a avut acea acţiune formidabilă, dar din păcate n-a fost inspirat la finalizare, a mai tras două şuturi, dar a fost blocat. Nu le-a trebuit mult clujenilor să se prindă că el e singurul care poate crea pericol şi l-au înconjurat în permanenţă câte patru sau cinci, l-au faultat de multe ori, au reuşit să-l anihileze. Din păcate, n-a mai reuşit să execute lovitura liberă din repriza secundă precum cea de la victoria cu 2-1 din decembrie, a fost şi ceva mai în stânga, era şi mai obosit. Mitriţă e noul căpitan de echipă şi, după cum s-a observat în strategia clubului, noul produs de export, predecesorii Vătăjelu, Ivan şi Băluţă având cale externă deschisă.

Burlacu – El nu a mai dat randament anul acesta nici în stânga, cu atât mai puţin poate aduce ceva din dreapta. Dacă îşi face mingea pe piciorul de bază, nu are pentru cine centra, iar pe picior invers îi este greu să finalizeze. Se putea dicta fault la faza din final de meci, dar a căzut prea uşor, parcă începuse căderea înainte să fie lovit. Suferă şi el de „sindromul Neymar”, nu rezistă în dueluri.

Markovic – A atins mingea o dată, degeaba. N-o fi avut Mangia „bancă” solidă, dar putea măcar să încerce să facă a treia schimbare, să-l arunce acolo câteva minute pe Bărbuţ sau pe vreun puşti, ori să-l trimită pe Briceag (chiar dacă ştim ce formă precară traversează de un an) şi să-l urce pe Bancu.