Noi ca noi, dar ce zic… chinezii?

0
353

china-and-romania-flagNeîndoielnic, preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, este un om tracasat. Lasă impresia că vrea să facă multe, pilotând, nu doar din umbră, guvernul Tudose, şi în acelaşi timp să se apere frontal, dar şi pe flancuri, la atacurile viguroase cu care este confruntat. Îi lipseşte flerul pentru politica mare. După doborârea ex-premierului Sorin Grindeanu, prin moţiune de cenzură, nimic nu mai este cum a fost. Şi, omeneşte, este de-a dreptul nu dificil, cât imposibil, să te poţi concentra, pe anumite lucruri mari, când ai convingerea intimă că se aşteaptă mai degrabă o greşeală, nu o rezolvare inspirată, din partea ta. Şi o greşeală săvârşită o cheamă pe a doua şi aşa mai departe. După evenimentul de vineri, sub genericul „Dialogul partidelor politice China – ţările Europei Centrale şi de Est”, organizat de PSD, la Palatul Parlamentului, Liviu Dragnea a reamintit, consemnează Agerpres, domeniile de interes major, în cadrul colaborării fertile româno-chineze. Aceleaşi care au mai fost enunţate în întâlnirile anterioare: energie, infrastructură, agricultură. S-a mai spus că România este direct interesată de a atrage investiţii chineze, pentru a deveni parte, a coridorului de transport internodal, care va lega Europa şi China prin valorificarea portului Constanţa, drept centru logistic şi de transport la Marea Neagră. S-a reiterat, în context, cooperarea susţinută, pe multiple planuri, între România şi Republica Populară Chineză, lucru ştiut. De vreme îndelungată, Bucureştiul s-a aflat mereu în graţiile Beijingului, şi chiar dacă lumea s-a schimbat, chinezii au bună ţinere de minte. Chiar foarte bună. Când, în noiembrie 2013, premierul chinez Li Kekiang spunea în faţa Parlamentului de la Bucureşti că se uită şi acum la filme româneşti, menţionând pelicula lui Liviu Ciulei „Valurile Dunării” (1959) – „Casablanca” filmului românesc, cum s-a spus –, săvârşea nu atât un gest de curtoazie elevată, ci sugera ceva. Li Kekiang, şi în prezent în funcţie, se afla la Bucureşti, într-o postură insolită: era prima vizită, după 19 ani, a unui prim-ministru chinez. Pentru a participa la summit-ul „China – statele Europei Centrale şi de Est”. Prim-ministru al guvernului de la Bucureşti era Victor Ponta. 13 acorduri şi memorandumuri, în domenii precum energia, tehnologia şi industria alimentară au fost semnate. Reamintim câteva: Acord pentru grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă; Termocentrală nouă la Rovinari; Modernizarea termocentralei de la Deva; Hidrocentrală nouă – Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) – cu o capacitate de 1.000 MWh; Export românesc de carne de vită şi porc (3 milioane capete porcine anual şi 500.000 de juninci pentru reproducţie); Noi instituţii culturale. Cum s-au finalizat aceste acorduri după… 4 ani? Iată o întrebare îndreptăţită. China reprezintă, cum spunea Liviu Dragnea, un partener de nădejde pentru Europa. Asta o ştiam. Şi nu numai pentru Europa. Problema este alta şi ne încurcă: chinezii au, cum spuneam,  şi o bună ţinere de minte. Şi asta voia de fapt premierul Li Kekiang să ne sugereze, amintind în Parlamentul României că, şi acum, priveşte filmul lui Liviu Ciulei. E drept, la Bucureşti s-au schimbat vreo trei prim-miniştri de atunci. Un detaliu: Liu Yunshan, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al CCPCC, secretar general al CCPCC, aflat la Bucureşti în fruntea delegaţiei oficiale din Republica Populară Chineză a spus că ţara sa îşi propune să investească peste hotare în următorii 5 ani 750 miliarde de dolari.