Băsescu: Între România şi Republica Moldova e un parteneriat de sânge

0
379

Preşedintele Traian Băsescu, aflat ieri în vizită oficială în Republica Moldova, a fost primit, ieri dimineaţă, de omologul moldovean Nicolae Timofti, la Reşedinţa sa de Stat, cu ceremonial militar, în timp ce la cele două capete ale străzii aveau loc manifestaţii ale unor mici grupuri care scandau lozici pro-Băsescu şi pro-România, iar, pe de altă parte, împotriva preşedintelui Băsescu şi a unirii celor două ţări. „România şi Republica Moldova au un parteneriat de sânge, pentru că aşa ni l-a lăsat Dumnezeu. Deci, nu putem fi decât alături de cetăţenii Republicii Moldova ori de câte ori va fi nevoie”, a afirmat Traian Băsescu în conferinţa de presă comună cu omologul moldovean. Cu această ocazie, preşedintele a anunţat că statul român va creşte din anul universitar 2014-2015 la 6.000 numărul de burse pentru elevii şi studenţii din Republica Moldova, respectiv cu 500 în plus faţă de câte sunt acordate pentru anul 2013-2014. La rândul său, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a mulţumit lui Băsescu „pentru sprijinul preţios şi implicarea sa personală în proiectele de importanţă strategică pentru Republica Moldova, şi anume integrarea europeană, securitatea energetică şi soluţionarea conflictului transnistrean”, dar şi Guvernului şi diplomaţiei de la Bucureşti pentru pledarea cauzei Chişinăului în plan european.

Preşedintele român şi cel moldovean au discutat şi despre posibilitatea construirii a două noi poduri peste râul Prut, care ar trebui să fie amplasate în regiunea oraşului Ungheni şi între localităţile Fălciu şi Leca. Acest subiect a fost abordat şi săptămâna trecută, în timpul vizitei la Chişinău a premierului Victor Ponta.

Anterior acestei vizite, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, Traian Băsescu a susţinut că puterea de la Chişină are „obligaţia să lupte diplomatic pentru fiecare palmă de pământ care îi aparţine”, indiferent de aranjamentele administrative din fosta URSS, cu referire la Transnistria. Şeful statului român a criticat apoi poziţia Moscovei în problema Transnistriei spunând că, ori de cîte ori întrebi un oficial rus, de orice nivel, vei afla că Rusia susţine integritatea Republicii Moldova, dar, în realitate, lucrurile nu stau aşa, adăugând că „e diferenţa dintre vorbă şi faptă”. În opinia lui Băsescu, Transnistria nu reprezintă o povară pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. La remarca reporterului Europa Liberă, conform căreia Transnistria nu ar fi un teritoriu istoric al Republicii Moldova, Băsescu a adăugat: „Când Republica Moldova şi-a declarat independenţa, Transnistria era parte a acesteia. Despre acest lucru discutăm”. Întrebat dacă Rusia are intenţia de a atrage România în sfera ei de influenţă, preşedintele român a replicat: „Dacă Federaţia Rusă n-ar încerca să-şi menţină influenţa în tot spaţiul fost comunist, n-ar fi Federaţia Rusă. (…) Deocamdată există un prag de neîncredere între Bucureşti şi Moscova, care poate fi trecut uşor-uşor, dar necesită timp”.

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, cu care Traian Băsescu s-a întâlnit, de asemenea, ieri, a declarat că dacă statul român ar investi mai mult în Republica Moldova acest lucru ar putea schimba percepţia asupra României, el propunând ca Bucureştiul să ofere anual 50 de milioane de euro localităţilor rurale din ţara vecină. „Mi-aş dori, de exemplu, ca localităţile rurale, satele din Republica Moldova, să beneficieze de investiţii în infrastructură, aşa cum beneficiază satele din România. Chiar am calculat, dacă ar fi să se dea fiecărui sat din Republica Moldova, fiecărei primării, avem circa nouă sute de primării aici, dincoace de Prut, dacă s-ar da câte 50.000 de euro de la bugetul de stat al României pentru aceste localităţi rurale, în total ar fi nevoie de circa 50 de milioane de euro anual, pentru susţinere în acest sens. Din bugetul României asta ar însemna 0,01%, nu ar fi o povară atât de mare. Pentru satele din Republica Moldova însă, asta ar fi o mană cerească, pentru că nici un sat din Moldova nu are investiţii în asemenea valoare, marea majoritate abia se descurcă cu cheltuielile curente”.