Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, s-a aflat, miercuri, la Berlin, pentru a discuta despre dezordinea europeană în politica imigrației. La 1 iulie a.c., după cum se știe, Austria va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, intenționând să dispună instalarea „unor centre de primire” în afara frontierelor UE. Se menționează, inclusiv …Albania. La Berlin, Sebastian Kurz s-a întreținut îndelung cu Horst Seehofer, ministrul german de Interne, care conduce și CSU, brațul bavarez al partidului Angelei Merkel, CDU. Poziția lui Horst Seehofer s-a radicalizat mult, de la o vreme. Dacă nu chiar din capul locului. La 14 octombrie a.c., în Bavaria, au loc alegeri cruciale și există spaima pierderii electoratului, în profitul extremei drepte (AfD). Așa încât, CSU se află într-un moment delicat, motiv pentru care Horst Seehofer nu este pe același aliniament cu cancelarul Angela Merkel, ci, mai degrabă, cu cancelarul austriac, încât se vorbește deja de o axă italo-germano-austriacă, „o Antantă anti-imigrație”, menită să o excludă pe Angela Merkel. Ceea ce atestă slăbiciunea coaliției, îndelung preparată, aflată, momentan, la guvernare în Germania. Încă de la desemnarea sa, ca ministru de Interne, Horst Seehofer declara că ”islamul nu face parte din Germania”, frază împrumutată din retorica AfD, care l-a și acuzat de plagiat electoral. Ei bine, în aceste circumstanțe delicate, sâmbătă, publicațiile austriece „Der Standard” și „Profil” au dezvăluit că dispun de o listă cu ținte spionate de BND (Serviciul Federal de Informații Externe), între 1999 și 2006, cuprinzând peste 2000 de numere de telefon, fax, adrese electronice de ministere, organizații internaționale, ambasade și antreprize, instalate în Austria. Printre organizațiile internaționale, figurează Organizația țărilor exportatoare de petrol (OPEC), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Agenția Internațională de Energie Atomică (AIEA), toate cu sediul la Viena. „Spionarea între țări prietene nu este doar rară și nedorită, dar este și inacceptabilă”, a declarat președintele Alexander Van der Bellen, în cursul unei conferințe de presă, special convocată, împreună cu cancelarul Sebastian Kurz. Acesta s-a arătat mult mai prudent, reiterând că Germania este „un partener important”. În Germania, șeful comisiei parlamentare din Bundestag, pentru supravegherea activităților serviciilor de informații, a spus că ia în considerație revelațiile austriece. Dar discuțiile nu s-au oprit, pentru că președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, dorește o clarificare completă a problemei din partea autorităților germane. Care, bineînțeles, va întârzia. După ce a protestat împotriva ascultărilor inamicale din partea serviciilor de informații americane, în august 2014, când Angela Merkel spunea că asemenea acțiuni pun în discuție, pe termen lung, încrederea reciprocă, Germania a fost prinsă cu mâța în sac, întrucât și marile urechi ale Berlinului erau …pe recepție. ”Suddeutsche Zeitung” dezvăluia că Hillary Clinton a fost ascultată timp de o lună de BND, iar Turcia mai mulți ani. Practica, bineînțeles, a rămas. Să revenim, însă, la relațiile Viena – Berlin, care, între curtoazie și reproșuri, nu denotă altceva decât o fragilitate periculoasă.
