Destituirea lui James Comey, directorul FBI, de către preşedintele Donald Trump, a fost considerată o premisă a unei „crize constituţionale la Washington”. În realitate nici pomenenală de aşa ceva, nefiind întrunit vreun element care să împingă lucurile în această zonă delicată. Mai degrabă este vorba de o criză de ipocrizie, dar şi de isterie, deloc străini fiind politicienii democraţi, dar şi jurnaliştii din siajul acestora. Cei care deplâng acum destituirea lui James Comey, ne readuce aminte Dorin Tudoran, aflat în SUA, îi cereau capul anul trecut. S-a uitat faptul că recomandarea ca Hillary Clinton să nu fie pusă sub acuzare reprezenta proiectul bionomului Obama-Lynch. Atunci James Comey lăsa să se înţeleagă, cu discreţie, că totul, vizând ocrotirea candidatei democrate, depindea de ceea ce Loretta Lynch dispunea. Redeschiderea investigaţiei, din motive asupra cărora nu mai insistăm a fost o eroare, fiindcă de fapt încerca „un joc la două capete”, niciodată sigur de succes. L-au mai practicat şi alţii. Hillary Clinton n-a pierdut alegerile din cauza ruşilor, chiar dacă serverele Comitetului Naţional Democrat ar fi fost sparte, pentru livrarea unor documente jenante pentru democraţii şi candidata lor via Wikileaks. Asta nu înseamnă că democraţii vor înceta să caute noi motive de gâlceavă necurmată şi că Donald Trump nu-i ajută să le găsească pentru un posibil impeachment. De dată recentă s-a şi întâmplat aşa ceva. Potrivit Washington Post, Donald Trump ar fi oferit lui Serghei Lavrov şi Serghei Kislyak, în timpul primirii acestora la Casa Albă, detalii privind operaţiuni teroriste pregătite de Daech care doreşte utilizarea laptopurilor ca bombe la bordul avioanelor comerciale. În cursul discuţiilor, relatează cotidianul american, s-ar fi furnizat anumite informaţii, mai exact detalii precise cuprinzând denumirea oraşelor controlate de Daech şi ameninţările orchestrate. Facem o paranteză. În lupta contra terorismului şi în principal a Daech, Donald Trump încearcă să aibă ca aliat Moscova. S-a mai discutat despre aşa ceva. Potrivit unor oficiali americani citaţi de Washington Post, informaţiile erau clasificate „code word”, nivelul de clasificare cel mai ridicat utilizat de serviciile de informaţii americane. Numai că aceste informaţii nu erau obţinute de agenţii SUA, ci de cei ai unei ţări aliate a cărei identitate n-a fost dezvăluită. New York Times estimează că Israelul ar fi ţara care a oferit informaţiile clasificate „divulgate” de Donald Trump Rusiei, punând în dificultate sursa. Şi New York Times ca şi Wall Street Journal cred că este vorba de Israel, un important aliat al SUA şi un colector de informaţii preţioase în Orientul Mijlociu. Cotidianul new yorkez subliniază că dezvăluirele lui Trump pot ajunge la Teheran, aliat al Moscovei, principala ameninţare a statului evreu în regiune. Într-un interviu pentru Jerusalem Post, fostul şef al Mossad, cel mai puternic serviciu de informaţii israelian, Danny Yatom, a estimat că dacă acuzaţiile aduse lui Donald Trump sunt veridice atunci este vorba de o „violare gravă a protocolului” privind partajarea informaţiilor, putând fi aduse prejudicii sursei în discuţie, fără a se preciza dacă este vorba de Israel. Din luna ianuarie a.c, cotidianul israelian Yedioth Ahronoth a afirmat că serviciile israeliene sunt îngrijorate de faptul că informaţii clasificate, transmise Administraţiei Trump, pot ajunge la ruşi, consecinţa legăturii între miliardarii americani şi oficialii de la Kremlin. Cum nu se ştie cu exactitate ce s-a discutat în Biroul Oval de Donald Trump şi Serghei Lavrov, este posibil să asistăm la o inflamare artificială din partea presei, ca o continuare a demiterii surpriză a directorului FBI, James Comey, care ancheta, încă de anul trecut, eventuala coliziune între echipa lui Trump şi Moscova. Donald Trump dispune apriori de o mare marjă de manevră în declasificarea informaţiilor sensibile de care are cunoştinţă. Marţi, pe Twitter, preşedintele american şi-a asumat indiscreţiile revendicând dreptul absolut de a împărţi informaţiile, explicând că doreşte ca Moscova să se implice cu determinare în lupta contra Statului Islamic. El se va deplasa în zilele următoare în Arabia Saudită, Israel, la Vatican, Bruxelles (pentru summitul NATO) şi în Italia (în Sicilia, la summitul G7).
