Scandalul, care a antrenat mai mulţi agenţi de securitate însărcinaţi cu protecţia lui Barack Obama, a constituit evenimentul marcant al celui de-al şaselea summit al Americilor, încheiat duminică, 15 aprilie a.c., la Cartagena, în Columbia. Scandalul a izbucnit joi, 12 aprilie a.c., după ce una dintre prostituate a refuzat să părăsească hotelul în care se aflau cazaţi membrii Secret Service. Regulile instituite prevedeau că toate persoanele invitate de un client trebuiau să lase la recepţie actul de identitate şi să părăsească cel târziu după şapte ore hotelul. Constatând că o femeie nu a respectat această cerinţă, conducerea hotelului a trimis pe cineva să bată la uşa camerei agentului care o invitase. Acesta a refuzat să deschidă, contrariind oficialii hotelului, care au apelat la poliţia columbiană. La sosirea acesteia, a avut loc o altercaţie între agent şi prostituată, aceasta acuzându-l că n-a plătit, după cum a detaliat, pe CNN, Peter King, preşedintele Comitetului Camerei Reprezentanţilor pentru securitate internă. Poliţia locală, informează ambasada SUA în Columbia, a contribuit la publicarea acestei informaţii. În total, 11 agenţi ai Secret Service, responsabili cu securitatea preşedintelui SUA, au fost suspendaţi, pentru rea conduită, rechemaţi la Washington, fiindu-le retrase insignele de securitate. Pentagonul a precizat, de asemenea, că mai mult de cinci militari americani, care se găseau în acelaşi hotel, sunt bănuiţi a fi fost implicaţi în acest scandal. În cursul unei conferinţe de presă la Cartagena, Barack Obama a cerut o anchetă „aprofundată şi riguroasă”, avertizând că ar fi „evident furios” dacă faptele se dovedesc adevărate. Deşi a lăudat munca extraordinară a Secret Service. Creat în 1865 pentru a lupta împotriva falsificatorilor, o prerogativă păstrată, Secret Service are între competenţele sale şi protecţia preşedintelui SUA, după ce, în 1901 a fost asasinat William McKinley. Agenţii săi protejează, de asemenea, demnitarii străini aflaţi în vizită în SUA. De la începutul mandatului preşedintelui Barack Obama, la începutul lui 2009, această forţă a fost centrul mai multor scandaluri. Cel mai notabil s-a derulat în noiembrie 2009, la Casa Albă, când un cuplu a reuşit să dejoace măsurile de securitate şi s-a infiltrat la un dineu în onoarea premierului indian Manmohan Singh, apropiindu-se de Obama. Secret Service, a cărui deviză este „demnitate şi încredere”, include agenţi de elită, dar aplică o politică de toleranţă zero faţă de erorile efectivului său. Pe CBS, Ronald Kessler, fost jurnalist la „Washington Post”, autor al unei cărţi despre Secret Service, estimează că este cel mai mare scandal din istoria acestei unităţi, cu impact asupra securităţii preşedintelui. În schimb, la ABC News, un veteran al serviciilor secrete americane „care a servit sub patru preşedinţi diferiţi”, estimează că această afacere a fost amplificată. „Am petrecut şase ani la CIA după ce am părăsit Secret Service şi sunt destul de familiarizat cu problema şantajului sexual. Aceasta este efectiv o tactică, dar eu nu înţeleg cum se poate aplica aici”, a afirmat Dan Emmett. Secret Service nu este un organism de informaţii şi nici unul dintre oamenii în cauză n-a afectat protecţia directă a lui Barack Obama.
