„Uniunea Europeană are nevoie de o revizuire a cadrului bugetar 2021-2027 și de mai multă flexibilitate privind fondurile europene pentru a face față efectelor crizei din Ucraina”

0
537

Europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, a organizat astăzi, cu sprijinul Biroului Parlamentului European în România, webinarul „Bugetul european, planul de redresare și viitorul Uniunii Europene”, în cadrul căruia au fost dezbătute cele mai recente evoluții cu privire la adaptarea cadrului european de guvernanță economică la provocările actuale și viitoare. 

În cadrul intervenției sale, eurodeputatul Victor Negrescu, în calitatea sa de raportor al Grupului S&D privind bugetul european pentru anii 2022 și 2023, a subliniat, necesitatea unui răspuns bugetar coordonat al statelor membre la efectele cauzate de pandemia de COVID-19, inflația și prețurile ridicate la energie, ținând cont în același timp de contextul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă. 

Vom încerca, la nivelul Parlamentului European, să construim un buget pe anul 2023 axat pe cetățeni și nevoile acestora, care să răspundă în mod adecvat provocărilor actuale. În acest sens, am identificat câteva posibile soluții, precum optimizarea mecanismelor de redresare și reziliență, o flexibilizare în ceea ce privește deficitul bugetar național aferent anului viitor, identificarea unor noi mecanisme financiare, care să răspundă actualelor provocări, precum și salvarea banilor necheltuiți din perioada de programare 2014-2020. 

În orientările Parlamentului European pentru bugetul pe anul 2023, legislativul european solicită mai multă flexibilitate privind fondurile europene și o evaluare pentru revizuirea cadrului bugetar european 2021-2027 pentru a face față efectelor crizei din Ucraina”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.

În context, europarlamentarul a amintit faptul că Orientările pentru bugetul pe 2023 – Secțiunea III au fost adoptate în cursul zilei de ieri în cadrul Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European cu 32 de voturi pentru, 4 împotrivă și 4 absențe. 

Am reușit de asemenea, în calitate de raportor alternativ, introducerea unei serii de amendamente foarte importante din perspectiva Grupului S&D, privind necesitatea unor măsuri concrete pentru gestionarea crizei energiei și a prețurilor la alimente, o strategie specifică și coerentă referitoare la seniori, importanța constituirii mecanismului corpului medical al Uniunii Europene în cadrul mecanismului de protecție civilă, dar și necesitatea transformării Noului Bauhaus European într-un program pe termen lung menit să ajute la reclădirea zonelor urbane. Am inclus, din nou, o referință explicită la aderarea României la spațiul Schengen. 

În plus, în lumina consecințelor conflictului din Ucraina, am cerut sprijin pentru asistență umanitară suplimentară, dar și pentru statele membre și cele din vecinătatea estică, în special Republica Moldova, care găzduiesc refugiați, cum este și cazul României. Nu în ultimul rând, am reușit să includem solicitarea ca cetățenii proveniți din Ucraina să poată beneficia de servicii sociale și medicale, respectiv educaționale, folosind fonduri europene”, a afirmat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu. 

La rândul său, ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a făcut cunoscut faptul că, la nivelul Guvernului României se lucrează la un pachet de măsuri în scopul protejării companiilor şi cetățenilor de consecințele inflației, precum și de cele legate de conflictul din Ucraina.  

Politicile fiscal-bugetare trebuie adaptate noilor condiţii, iar semnalul de solidaritate al Uniunii Europene în fața provocărilor actuale este unul foarte puternic”, a declarat Adrian Câciu. 

Țara noastră trebuie să țină pasul și să-și îndeplinească obiectivele pe care și le-a asumat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, iar până la finalul acestui an vom avea primele contracte semnate și, sperăm, inclusiv primele lucrări inițiate”, a completat și Ramona Moldovan, director al Direcției Generale Management Mecanism de Redresare și Reziliență din Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene.

Iliyana Tsanova, director general adjunct al DG Buget din cadrul Comisiei Europene, a anunțat că vor fi alocate fonduri suplimentare de cel puțin 500 de milioane de euro pentru atenuarea consecințelor umanitare ale crizei din Ucraina. 

Obligațiunile emise pentru finanțarea fondului de redresare și reziliență au atras un interes foarte puternic din partea investitorilor, iar ca urmare Comisia a obținut condiții foarte favorabile, banii colectați de pe piețe putând fi investiți cu succes într-o recuperare comună din această criză, a explicat Tsanova. 

Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, e de părere că pandemia de COVID-19 și criza din Ucraina au relansat conceptul de solidaritate la nivelul Uniunii Europene. 

90% dintre IMM-urile pe care le-am consultat sunt de părere că va urma o criză economică, 7 din 10 își restrâng activitatea, dar lucrul pozitiv este că 50% și-au arătat disponibilitatea de a angaja refugiați din Ucraina, a spus Jianu. 

De asemenea, senatorul Radu Oprea, a subliniat faptul că este necesar ca România să identifice și să profite de pe urma oportunităților apărute în contextul actual: „Trebuie analizată foarte serios relansarea mineritului românesc, discutând și găsind cele mai bune soluții în concordanță cu politicile Uniunii Europene”.

Din experiența mea, atât ca raportor, cât și ca raportor din umbră, înțeleg foarte bine cum acțiuni externe, și din nefericire avem parte de unele serioase în acest mandat, influențează major politicile financiare ale Uniunii Europene. Războiul din Ucraina va avea repercusiuni nu doar pentru bugetul anual, dar și pentru alte politici financiare pe care le implementăm”, a subliniat și europarlamentarul Karlo Ressler, raportorul pentru bugetul european aferent anului 2022. 

În cadrul evenimentului a fost prezentat și „Studiul privind viitorul buget european și planurile de redresare și rezilienţă”, analiză realizată de un grup de experți cu sprijinul Parlamentului European, la solicitarea europarlamentarului Victor Negrescu.