Prudentul cancelar Angela Merkel a fost primit, ieri, puţin după ora 17:30 (la Bucureşti), de efervescentul preşedinte american Donald Trump, pentru prima dată, şi bineînţeles pe fondul tensiunilor transatlantice. Vizita cancelarului a fost amânată câteva zile, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, dar agenda discuţiilor a rămas neschimbată: teme bilaterale şi internaţionale, şi pe alianţa transatlantică. Pregătite a fi cordiale şi focalizate pe domenii, în care se poate coopera, discuţiile Trump – Merkel erau aşteptat. Mai ales că preşedintele american urma să insiste, după ce se exprimase anterior, pe necesitatea unei creşteri a cheltuielilor militare, a partenerilor săi din cadrul NATO. Apropiată, chiar foarte apropiată de Barack Obama, Angela Merkel a refuzat „să avanseze” pe conţinutul discuţiilor. N-a uitat că reprezintă Uniunea Europeană, pentru care Donald Trump n-are „mare simpatie” şi doreşte chiar ca Brexitul să facă emuli. Întâlnirea era aşteptată cu febrilitate pentru a se verifica dacă Donald Trump va ţine seama de mesajul adus în luna februarie de vicepreşedintele Mike Pence pe caracterul inebralabil al relaţiei transatlantice. „SUA sunt un partener comercial extrem de important pentru Germania şi UE”, a declarat luni la Munchen un oficial german, potrivit celor relatate de Reuters. „Comerţul este avantajos pentru cele două părţi şi creşterea schimburilor va fi evocată cu preşedintele american nou ales. Potrivit hebdomadarului „Der Spiegel”, cancelarul este acompaniat de patronii Siemens, BMW şi Schaeffler pentru „a se crea o bună atmosferă de discuţie”. 672.000 de americani sunt angajaţi de antreprizele germane. Numai că, deocamdată, comerţul este un subiect sensibil, iar Donald Trump a ameninţat antreprizele, în frunte cu BMW, cu grele sancţiuni vamale, pentru producţia fabricată în Mexic şi vândută în SUA. O temă de discuţie anunţată: Vladimir Putin. Preşedintele american ar vrea să sondeze cancelarul, în temeiul propriei experienţe cu Vladimir Putin, în vreme ce intenţiile americane vizavi de Moscova rămân neclare. Se are în vedere criza ucrainiană, procesul de pace convenit prin acordurile de la Minsk şi tot ceea ce ar putea face SUA în dosarul ucrainian. La rândul său, cancelarul german ar fi urmat să prezinte preşedintelui american priorităţile preşedenţiei sale la G20, găzduit de Hamburg în luna iulie. O altă temă de discuţie, cea a refugiaţilor, delicată în aparenţă, fiindcă Donald Trump a avut o violentă exprimare la adresa Angelei Merkel, considerând „o eroare catastrofală”, în 2015, deschiderea ţării sale sutelor de mii de refugiaţi. De partea cealaltă, politicienii germani au criticat decretul controversat anti-imigraţie al miliardarului. Sigur că Donald Trump nu este Barack Obama, dar este „liderul lumii libere”.
