Peste un milion de puieţi forestieri vor fi plantaţi, în această primăvară, de Direcţia Silvică Dolj, pe o suprafaţă totală de 272 de hectare, urmând ca în a doua parte a acestui an încă aproape 350 de hectare să fie împădurite. Ieri s-a dat startul acţiunilor incluse în „Luna plantării arborilor” la care sunt aşteptaţi să participe elevi, studenţi, reprezentanţi ai ONG-urilor, instituţii dar şi angajaţi ai unor companii care îşi au sediul în judeţul Dolj.
Vor fi plantaţi în special puieţi de stejar, plop, salcâm şi frasin, intenţia conducerii Direcţiei Silvice Dolj fiind de a creşte, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ fondul forestier de stat pe care îl administrează. În acest sens, o atenţie deosebită este de a folosi numai specii valoroase, specifice zonei de vegetaţie a Doljului. Pentru campania de împăduriri din această primăvară, necesarul de puieţi forestieri este de aproximativ un milion de bucăţi. Cei mai mulţi, aproximativ 336 de mii, sunt din categoria cvercinee – stejar, cer, gârniţă, stejar roşu –, glădiţă – 231 de mii, salcâm – 127 de mii, frasin – 117 mii, plop euramerican – 50 de mii, plop alb şi negru – 60 de mii dar şi alte specii – 46 de mii.
Împădurirea suprafeţei de 272 de hectare din această primăvară presupune executarea unor lucrări de pregătire a terenului şi a solului cu utilaje grele, pichetarea terenului în vederea plantării, executarea gropilor pentru puieţi, mocirlirea puieţilor, plantatul acestora şi tasarea pământului la rădăcina puieţilor. „La data actuală aceste lucrări au fost contractate, cu diverşi agenţi economici, specializaţi şi atestaţi în executarea de astfel de lucrări silvice, conform legislaţiei în vigoare. Necesarul de forţă de muncă, însumând peste 1.000 de persoane, este asigurat de către prestatori”, a explicat Eugen Gioancă, directorul Direcţiei Silvice Dolj.
Peste 1,6 milioane de puieţi vor fi plantaţi anul acesta
Suprafaţa totală a pădurilor în judeţul Dolj este de aproximativ 87.000 de hectare, ceea ce raportat la suprafaţa totală a judeţului ( aproximativ 741.000 de hectare) înseamnă un procent de împădurire de 11,8%, media pe ţară fiind de 27%. „Pentru că suntem încă sub media naţională în ceea ce priveşte procesul de împădurire intenţionăm să intensificăm aceste campanii. Anul trecut au fost împădurite peste 1.000 de hectare fiind plantaţi trei milioane de puieţi. Pentru acest an avem în plan în cadrul programului de împădurire 637 de hectare pe care să fie plantaţi 1,6 milioane de puieţi”, a precizat directorul Direcţiei Silvice Dolj.
În proprietatea statului şi administrarea Direcţiei Silvice Dolj se află suprafaţa de 60.344 de hectare de pădure, restul de 26.656 de hectare fiind păduri proprietate particulară, retrocedate în baza legilor fondului funciar.
Direcţia Silvică Dolj deţine nouă ocoale
În structura Direcţiei Silvice Dolj se află nouă ocoale silvice – Amaradia, Calafat, Craiova, Dăbuleni, Filiaşi, Perişor, Poiana Mare, Sadova şi Segarcea –, dar şi Pepiniera Silvică Zăval, cu o suprafaţă totală de 58 de hectare, care asigură necesarul anual de puieţi forestieri pentru consum propriu şi valorificarea către alţi beneficiari. În funcţie de gradul de răspândire al pădurilor pe care le administrează, suprafaţa ocoalelor silvice doljene variază între 4.800 de hectare şi 10.500 de hectare. „Având în vedere zona geografică în care ne desfăşurăm activitatea, un procent de 63% din suprafaţa pădurilor pe care le administrăm au, în principal, funcţii de protecţie, iar în secundar funcţii de producţie de masă lemnoasă. Concret, în aplicarea oricărei lucrări silviculturale în aceste suprafeţe, trebuie urmărit permanent să nu se reducă efectul protector al pădurii pentru zona şi funcţia respectivă, pentru aceasta având obligaţia de a aplica măsuri tehnice complementare, care să garanteze exercitarea cu continuitate a funcţiei respective”, a mai spus Eugen Gioancă, directorul Direcţiei Silvice Dolj.
Pentru acest an Direcţia Silvică Dolj are în plan împădurirea unei suprafeţe totale de 637 de hectare, care cuprinde atât împăduriri integrale cât şi completări curente şi refaceri din calamităţi.
