Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat, sâmbătă, că proiectul de reorganizare a sistemului are ca obiective accentuarea descentralizării şi controlul costurilor, ca parte a reformei în interesul cetăţeanului, economiile fiind estimate, pentru 2013, la 50 de milioane de euro. Demnitarul a explicat, într-o conferinţă de presă, că iniţiativele de reorganizare lansate vineri în dezbatere publică reprezintă „un prim pas” al reformei din Sănătate „în interesul cetăţeanului”. În opinia lui Nicolăescu, este „preferabilă o reformă din mers, decât o nouă legislaţie, care să întârzie cu câţiva ani” schimbările necesare, precizând că măsurile propuse sunt agreate şi susţinute de FMI. „Puteţi să-i spuneti reorganizare, dacă desfiinţare nu place auzului”, a spus el, referindu-se la reorganizarea direcţiilor de sănătate publică şi a caselor de asigurări de sănătate judeţene. Din economiile de 50 de milioane de euro, 20 de milioane ar veni din reorganizarea ministerului şi a direcţiilor de sănătate publică, iar 30 de milioane din cea a caselor de asigurări de sănătate judeţene, proiectul de act normativ legat de acestea urmând să fie lansat în dezbatere publică săptămâna viitoare. Eugen Nicolăescu a explicat, totodată, că prin procesul de reorganizare din Sănătate vor fi reduse trei-patru mii de posturi „din birocraţie”, însă, în urma unei evaluări pe competenţe, ocupanţii acestora vor fi redistribuiţi – în structurile nou înfiinţate din subordinea ministerului, la consiliile judeţene, în spitale sau în cabinete – astfel încât numărul celor fără loc de muncă să fie cât mai mic. Ministrul a spus că nu poate fi precizat, în acest moment, numărul celor care vor rămâne fără loc de muncă, însă se va încerca, potrivit competenţelor fiecăruia, ca acesta să fie cât mai mic. Cei disponibilizaţi vor beneficia, potrivit lui Nicolăescu, de toate drepturile legale, cum ar fi plăţile compensatorii. Precizările vin după ce Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern de reorganizare a ministerului, potrivit căruia direcţiile de sănătate publică judeţene se reorganizează în opt autorităţi regionale, având în subordine 34 de oficii judeţene de sănătate publică, iar serviciile judeţene de ambulanţă în opt servicii regionale, cu 33 de staţii regionale.
