Dezbatere publică legată de noile reguli de guvernanţă ale UE

0
183

Dezbaterea publică legată de noile reguli de guvernanţă ale UE s-a centrat prea mult pe latura sa corectivă şi pe riscul aplicării unor sancţiuni financiare severe, de până la 0,1% din PIB, şi mult prea puţin pe componenta sa preventivă, susţine Consilierul de Stat, Andreea Paul, într-un comunicat de presă remis redacţiei. „Întărirea supravegherii fiscale şi macroeconomice în spaţiul european prevede o procedură mult mai transparentă, cuantificabilă – derivată din pachetul de şase acte normative („six-pack”) adoptat în luna decembrie 2011 – care permite evitarea acumulării de dezechilibre macroeconomice severe care pot pune în pericol bunăstarea cetăţenilor”, mai spune reprezentantul Guvernului. Primul raport anual al Comisiei Europene privind mecanismul de alertă, publicat în 14 februarie 2012, identifică 12 state membre ale UE cu riscuri macroeconomice care impun analize aprofundate: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Italia, Marea Britanie, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. Statele care beneficiază de un program de asistenţă financiară din partea UE şi a FMI – România, Grecia, Irlanda şi Portugalia – se află deja sub o supraveghere economică consolidată.

Două componente, preventivă şi corectivă

Aşadar, noua procedură, cu cele două componente ale sale: preventivă şi corectivă, realizează o mai bună monitorizare macroeconomică la nivelul fiecărui stat şi permite detectarea şi corectarea din timp a evoluţiilor nefavorabile. Este vorba de componenta preventivă permite aplicarea recomandărilor în timp util, înainte ca dezechilibrele să se agraveze şi componenta corectivă apare în cele mai grave cazuri, prin declanşarea procedurii de dezechilibre excesive. „Mecanismul de alertă din cadrul componentei preventive are ca instrument principal de analiză un tablou de bord construit pe baza a 10 indicatori macroeconomici. Ei surpind atât dezechilibrele externe şi de competitivitate, cât şi pe cele interne, stabilind pragurile orientative care servesc drept niveluri de alertă”, a mai precizat Andrea Paul. Tabloul de bord relevă faptul că România nu are dezechilibre macroeconomice interne, încadrându-se în parametrii economici propuşi, dar identifică trei dezechilibre externe şi de competitivitate la nivelul anului 2010, din care unul a fost corectat în urma evoluţiilor din anul 2011. Irlanda, Spania, Cipru şi Portugalia nu îndeplineau 6 criterii. Grecia şi Slovacia aveau 5 criterii neîndeplinite. Bulgaria, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie nu respectau 4 criterii. Belgia, Estonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria şi Polonia nu se încadrau în 3 criterii.


Dezechilibre externe şi de competitivitate:

Media balanţei de cont curent în ultimii 3 ani să nu iasă din banda de variație maximală curpinsă între -4% din PIB şi +6% din PIB;

Poziţia investiţională internaţională netă (stocul de active şi pasive financiare) să nu fie mai mare de – 35% din PIB;

Cursul de schimb real efectiv să nu iasă din intervalul de variaţie cuprins între -5% şi +5% pentru ţările din zona euro, respectiv -11% şi +11% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani;

Ponderea exporturilor unui stat în exporturile globale să nu scadă cu mai mult de 6% în ultimii 5 ani;

Costurile unitare nominale cu forţa de muncă (exprimate ca raport dintre remunerarea medie a unui salariat şi PIB real raportat la numărul persoanelor ocupate) să nu crească cu mai mult de 9% pentru ţările din zona euro, respectiv 12% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani.


Dezechilibre interne:

Datoria sectorului privat nu trebuie să fie mai mare de 160% din PIB;

Creditarea sectorului privat nu trebuie să depăşească 15% din PIB;

Preţurile reale ale locuinţelor nu trebuie să crească cu mai mult de 6% pe an;

Datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB;

10.  Media ratei şomajului nu trebuie să depăşească 10% în ultimii 3 ani.