Un tur sau două tururi la alegerea primarilor?

0
38

 

Guvernul Ludovic Orban îşi va angaja răspunderea pe legea privind alegerea primarilor în două tururi, în condiţiile în care legislaţia electorală nu poate fi modificată, conform deciziilor CCR şi practicilor electorale europene, în ultimele şase luni premergătoare scrutinului. Nu este foarte clar dacă PNL îşi doreşte, sincer, scrutinul în două tururi, fiindcă la actuala formulă s-a ajuns în 2012 şi prin votul unor parlamentari PNL. Detaliu care astăzi nu mai este luat în consideraţie. Înainte de toate, votul la alegera primarilor este unul eminamente uninominal, şi nu unul totalmente politic, cum este cel în cazul consilierilor locali sau judeţeni. Cu toate acestea, PNL care susţine că îşi doreşte o moţiune de cenzură, pentru a se ajunge la anticipate, s-ar putea să işi vadă dorinţa împlinită. Pentru aceasta, legea va fi trimisă la Parlament, şi imediat preşedintele Klaus Iohanis va convoca o sesiune extraordinară, pentru că dacă guvernul işi asumă răspunderea pe o lege şi opoziţia nu depune moţiune de cenzură în trei zile, legea respectivă este aprobată. Dacă depune însă moţiune şi aceasta trece, guvernul cade şi odată cu el şi legea în discuţie. Tenorii liberali susţin că asumarea PNL a acestei legi electorale este o întoarcere la democraţie. Tenorii social-democraţi, dimpotrivă, susţin reciproca, şi că legislaţia nu se schimbă în timpul jocului, fiindcă ne aflăm deja în pre-campanie electorală. Guvernul PNL riscă şi îşi pune mandatul pe masă pentru alegerea primarilor în două tururi. Are ca aliaţi USR, PMP, ALDE şi posibil Pro România, nu şi UDMR, care a declarat că va susţine moţiunea de cenzură a PSD. Discuţia este încinsă. De altfel, fostul ministru de externe, senatorul Titus Corlăţean, a solicitat un punct de vedere Comisiei de la Veneţia, şi a făcut demersul în şedinţa Comisiei de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, acuzând PNL de abuz de putere. PSD a realizat deja o analiză a ultimelor două tururi de scrutin şi una dintre concluzii este aceea că în pofida unor critici conform cărora un singur tur nu asigură o legitimitate mare pentru câştigători, în realitate numărul celor care au câştigat alegerile cu peste 50% este semnificativ mai mare decât în cazul alegerilor în două tururi (2275 cu peste 50% într-un singur tur, faţă de 1708 cu peste 50% în două tururi). Să admitem însă că datele pot fi interpretate şi altfel. Alegerile locale din 2008 au fost ultimele în două tururi de scrutin. Dar concluziile sunt clare: organizarea alegerilor în două tururi de scrutin nu produc schimbări semnificative în atribuirea mandatelor de primar şi apoi, prezenţa la urne, nu este influenţţată de numărul de scrutinuri electorale organizate pentru alegerea primarilor. Ca să putem vorbi de legitimitate. Raţionamentul politic, din păcate eronat, al liberalilor este următorul: alegătorii candidaţilor ieşiţi din luptă după primul tur, pot fi atraşi, prin făgăduirea postului de vice-primar, de partea candidatului liberal, dacă acesta îşi adjudecă mandatul. Promisiunea respectivă o poate face şi celălalt candidat rămas în „luptă”. Rezultă de regulă „o cacofonie”, fiindcă vice-primarul astfel ales, când majoritatea este una solidă, nu se regăseşte în nici o tabără, nici a primarului nici a majorităţii consilierilor locali, şi sfârşeşte prin a se preda uneia dintre ele. Cum de regulă alcătuirea consiliilor locale şi desemnarea vice-primarului rămâne o chestiune mereu viu negociată, nu se câştigă mai nimic. Ca de obicei, vice-premierul Raluca Ţurcan, care emană multe „cugetări”, este de părere că alegerea în două tururi este cea mai bună soluţie pentru a „pune în aplicare voinţa oamenilor”. De unde cunoaşte domnia sa voinţa oamenilor, nu ne spune. Vom trăi şi vom vedea, ce poate genera această aprigă confruntare politică pe tema unui tur sau două tururi la alegerile primarilor.