Fenomenul deşertificării – ameninţare reală în Oltenia

          Dacă înainte de 1989, Oltenia era recunoscută pentru câmpiile sale fertile şi producţiile record de cereale, acum este puternic afectată de schimbările climatice, iar experţii estimează că fenomenul deşertificării va afecta anual circa 1.000 ha. Lipsa precipitaţiilor şi creşterea accelerată a temperaturilor a condus la aridizarea terenurilor agricole, realitate dublată de incidenţa ridicată a alunecărilor de teren, precum şi de exploatarea iraţională a resursei de sol. Așadar, tragem și noi un nou semnal de alarmă asupra extinderii fenomenului deşertificării zonei de sud a Olteniei – zona de câmpie din judeţele Dolj, Olt şi Mehedinţi – supranumită “Sahara Olteniei”, care riscă să cuprindă şi Bucureştiul. De peste 20 de ani, specialiştii din ţara noastră au tot adus în atenţie fenomenul, avertizând că se face tot mai cald şi mai uscat, nisipul ia locul culturilor, iar deşertul din sudul ţării avansează îngrijorător.             Spre exemplu, în judeţul Dolj, potrivit unei statistici a Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) din anul 2017, suprafaţa terenurilor agricole degradate era de 61.909 ha, dintre care 12.654 ha în domeniul public al UAT-urilor, 4.482 ha în domeniul privat al UAT-urilor, iar 44.773 ha în proprietate privată, cele mai afectate fiind Şimnicu de Sus (2.849 ha), Amărăştii de Jos (2.930 ha), Brabova (3.098 ha), Gherceşti (2.275 ha), Sadova (4.421 ha) şi Teslui (4.600 ha).

Angajaţi din OSPA Dolj susţin că, în prezent, suprafaţa ar fi cu mult mai mare, întrucât a crescut sub influenţa factorilor negativi de mediu, însă de atunci nu au mai fost făcute studii care să releve actuala amplitudine a fenomenului. În Olt, ultimele situaţii disponibile sunt din anul 2015 şi vorbesc despre o suprafaţă totală a terenurilor degradate de 50.455,17 ha. Cele mai afectate localităţi erau Icoana (2.666 ha), Poboru (2.492 ha), Scorniceşti (1.840,27 ha), Stoicăneşti (998 ha) şi Movileni (831 ha). În plus, în judeţ erau probleme cu suprafeţe semnificative de terenuri nisipoase, preponderent în zona localităţilor Potelul, Grojdibodu şi Ştefan cel Mare .

La Mehedinţi, anuarul statistic al judeţului menţionează în anul 2014 terenuri degradate şi neproductive pe o suprafaţă totală de 13.693 ha, din care circa 2.000 de ha erau expuse riscului de degradare totală (deşertificare), în comune precum Burila Mare, Gogoşu, Pătulele, Jiana, Devesel şi Pristol.

Împădurirea, soluția principală

Tot specialiștii susțin că una dintre principalele metode de combatere eficientă a fenomenului de deşertificare este împădurirea, mai ales acolo unde solul nu este favorabil practicării agriculturii, iar surse din domeniu spun că, în trecut, au şi fost stabilite zonele, o parte din ele cu soluri nisipoase ce trebuiau stabilizate. La Dolj, în zona Orodel – Râpa Roşie – Valea Călugărei şi cea a Filiaşului, în Mehedinţi la Burila Mare, Gogoşu, Pătulele, Jiana, Devesel şi Pristol şi cele mai multe în Olt, la Scorniceşti, Stoicăneşti, Movileni, Optaşi, Spineni, Potcoava, Icoana, Movileni, Poboru, Potelul, Grojdibodu şi Ştefan cel Mare.

În 2004-2005 s-a vizat împădurirea a circa 2 milioane de hectare în toată ţara, dar proiectul nu s-a finalizat, inclusiv din cauza reticenţei proprietarilor de terenuri. S-a reuşit împădurirea unei suprafeţe infime de terenuri degradate din toată România, puţin peste 7.000 ha, din care 4.140 ha doar în judeţul Dolj, pe primul loc pe ţară.

În perioada 2006-2015, în Dolj au fost realizate cele mai multe lucrări de reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate din mai multe comune, cum ar fi Mârşani (cu 4 perimetre de 431 ha, 370 ha, 395 ha şi 150 ha), Daneţi (cu 3 perimetre, de 450 ha, 586 ha şi unul de 150 ha), Ostroveni (cu 2 perimetre de 107 ha şi 82 ha), Celaru (unul de 150 ha), Dăbuleni (unul de 156 ha), Drăgoteşti (unul de 104).

Majoritatea lucrărilor au fost realizate prin mijlocirea lui Dan Popescu, fost secretar de stat în Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, victimă însă a unor presiuni de natură publică şi privată, care l-au determinat să renunţe. Dan Popescu conduce în prezent, din umbră, Ocolul Silvic privat “Renaşterea Pădurii” care asigură paza a aproximativ 14.000 ha în judeţele Dolj şi Olt.

 Distrugerea sistemului de irigaţii – factor important

După 1989 agricultura în ansamblul ei a fost afectată de indiferenţa autorităţilor cu competenţe în domeniu, iar infrastructura de irigaţii a devenit resursă pentru hoţii de fier vechi. Ani de-a rândul în agricultură nu s-au utilizat irigaţii în regiuni extinse din Dolj, Olt şi Mehedinţi. Pasivitatea celor responsabili cu mersul agriculturii din Oltenia a avut efect ulterior cheltuirea unor sume însemnate de la bugetul de stat pentru refacerea infrastructurii de irigaţii.

Acum în Dolj există 18 amenajări de irigaţii (proiectate pentru a deservi o suprafaţă totală de 296.965 ha), dar doar 7 (Sadova-Corabia, Nedeia-Măceşu, Calafat-Băileşti, Cetate-Galicea, Bistreţ-Nedeia-Jiu, Cornu-Caraula şi Jiu-Bechet) sunt considerate funcţionale şi au realizat în ultimii ani udări pe suprafeţele deservite. La Troaca-Albeşti sistemul de irigaţii există, dar nu funcţionează, iar la celelalte 10 amenajări (Ghidici-Rast-Bistreţ, Calafat-Ciuperceni, Lipov-Radovan, Braloştiţa-Scaeşti, Filiaşi-Tatomireşti, Brădeşti-Coţofeni, Câmpul Blândului, Prodila-Podari, Terasa Caracal şi Izvoare-Cujmir), staţiile de pompare sunt dezafectate/distruse.

La amenajarea Sadova-Corabia există şi o infrastructură secundară aferentă, dar e în stare tehnică precară, pentru că cei care au preluat-o nu au avut grijă de ea, deşi a fost reabilitată integral în perioada 2007-2009 cu aproximativ 28 milioane de dolari, obţinuţi printr-un credit accesat de la Banca Mondială. În prezent, zone întregi din sistem nu mai există, au fost sustraşi hidranţii şi, în unele zone, staţii întregi de pompare au dispărut, cum e cazul localităţii Ocolna.

Rețelele electrice, devalizate în proporție de 70

În judeţul vecin Mehedinţi, sistemele de irigaţii de dinainte de ’89, cum ar fi Crivina – Vânju-Mare şi Izvoare – Cujmir, funcţionează la relanti, întrucât OUAI-urile menite să preia infrastructura secundară de irigaţii sunt constituite cu viteza melcului, iar infrastructura este învechită/lipseşte pe alocuri. O şansă de repunere în funcţiune s-a ivit pentru fostul Sistem de Irigaţii Pristol, unde ar exista potenţiali solicitanţi dispuşi să investească în refacerea acestuia. Rămâne de văzut dacă se va materializa…

În judeţul Olt, deşi lucrările de modernizare a infrastructurii de irigaţii au fost demarate, în sfârşit, de vreun an încoace, apar probleme după probleme la punerea în funcţiune a infrastructurii, ce necesită lucrări suplimentare. Ce să-i faci? Lucrurile sunt făcute “cu putere de răspundere”, în cel mai pur stil românesc.

În Gorj, situaţia este cu adevărat dramatică, având în vedere că în evidenţele ANIF nu mai figurează niciun sistem de irigaţii. Cele existente înainte de ’89, situate în perimetrul comunelor Săuleşti, Vladimir şi Băleşti, cu destinaţie preponderent legumicolă, au fost complet distruse.

Situaţia dezastruoasă în care se află sistemul de irigaţii din Oltenia este confirmată şi de reprezentanţii companiilor de distribuţie a energiei electrice din zonă, care susţin că reţelele electrice ce deserveau alimentarea infrastructurii de irigaţii din judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman sunt devalizate în procent de 70%, impunându-se o refacere integrală a acestora.