Specialiştii ANM trag un semnal de alarmă: Fiecare regiune va trebui să aibă propria prognoză climatică

0
338

Climatologii estimează pentru perioada următoare o creştere a temperaturii globale cu 0,6 grade Celsius, care se adaugă la cea de 0,7 grade Celsius care s-a produs deja. Prognoza a fost făcută cunoscută şi reprezentanţilor instituţiilor locale din judeţul Dolj, ieri, în cadrul unui seminar cu tema „Produse şi servicii climatice într-o societate a cunoaşterii”, derulat la Universitatea din Craiova. Potrivit specialiştilor din domeniu, încălzirea globală vine la pachet cu modificarea statisticii fenomenelor extreme, ceea ce înseamnă probleme în agricultură,  în protecţia oamenilor şi a bunurilor. Aceştia mai spun că influenţele climatice vor fi diferite în funcţie de specificul fiecărei zone. Şi în aceste condiţii, pentru a ne adapta mai uşor la noile schimbări climatice, reprezentanţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) au precizat că va fi nevoie de realizarea unor prognoze pentru fiecare zonă, astfel încât să se poată interveni rapid în vederea diminuării efectelor. Prognozele se vor face la cererea autorităţilor locale, după modelul Greciei.

Pentru a veni în sprijinul autorităţilor locale, reprezentanţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie au făcut o prezentare de ansamblu a serviciilor de prognoză pe care le pot pune la dispoziţie. Şi acestea nu se rezumă doar la simple buletine meteo, ci cuprind studii şi analize detaliate asupra diverselor efecte ale creşterilor sau scăderilor de temperatură. Totodată, specialiştii ANM sunt dispuşi să răspundă şi unor noi solicitări, în funcţie de necesităţile fiecărei comunităţi locale. „Produsele climatice pot fi foarte diverse, de la buletine de apreciere a stadiului în care se află mediul până la prognoze de vreme cu estimări pe termen mai lung, sezoniere, decenare şi poate chiar şi mai mult. Există şi lucruri particulare, pentru ceea ce vă trebuie dumneavoastră: o climatologie a valului Dunării sau o climatologie pentru evapotranspiraţie, care influenţează agricultura, silvicultura, dar şi gestionarea resurselor de apă. Încercăm cu experienţe în sisteme europene să arătăm serviciile pe care le putem oferi, dar, în aceeaşi măsură, încercăm să deschidem un dialog, să aflăm exact ce este necesar în comunitatea locală”, a precizat Roxana Bojariu, reprezentant al Administraţia Naţională de Meteorologie.

Efectele climei în plan local sunt necunoscute

Climatologii spun că dialogul dintre cercetători şi autorităţile locale devine imperios necesar în perioada următoare, întrucât efectele încălzirii globale, determinată în bună parte de emisiile de gaze cu efect de seră, afectează în primul rând adaptarea omului. „Obiectivul nostru este să ajungem la problemele locale, întrucât în plan global lucrurile sunt mai limpezi în privinţa schimbării climei, însă sunt mult mai dificil de estimat la nivel local, pentru că mai există elemente care pot accentua sau diminua efectele încălzirii. Trebuie să aflăm de ce au nevoie oamenii pentru a se putea adapta, pentru că până la urmă noi am pornit pe panta schimbării. Şi încep să se facă simţite urmările”, a mai precizat reprezentantul ANM.

În Dolj, încălzirea globală poate accentua aridizarea solului

Judeţul Dolj a intrat în vizorul specialiştilor în meteorologie drept o zonă în care clima este destul de „agresivă”.  Încălzirea globală va accentua  aridizarea naturală determinată de sol, dar şi schimbările aduse de intervenţia omului. „În Dolj probleme sunt destul de interesante. O zic ca un om de ştiinţă. Pentru oameni pot fi chiar dureroase uneori. Aici sunt factori care conţin deja o vulnerabilitate climatică. Tendinţa de aridizare e în mod natural determinată de tipul de sol, de aşezarea faţă de arcul carpatic, felul în care circulaţia atmosferică aduce aici un anumit tip de vânturi. Peste acest strat natural, încălzirea globală vine să accentueze şi mai mult. Şi, culmea, peste această accentuare pe care încălzirea globală o aduce tendinţei deja existente se suprapune şi acţiunea omului. S-au desecat anumite zone, s-a modificat ciclul hidrologic, adică circuitul apei în acele zone şi îndiguirile. Ele au modificat felul în care solul reuşea să aibă o anumită rezervă de apă”, a mai spus Roxana Bojariu. Specialiştii meteorologi susţin că valurile de căldură, mai intense în această zonă, problemele cu aridizarea se pot contracara şi o parte din  efectele lor se pot diminua printr-o gestionare corectă a resurselor locale.