Ministrul ucrainean al Apărării, Denys Shmyhal, a avertizat, fără vorbe de prisos: fără un buget de minimum 103 miliarde euro, Kievul va pierde în continuare teritoriu şi mulţi soldaţi, în favoarea armatei ruse, aflată oricum în ofensivă pe teatrele de operaţiuni, cu câştiguri limitate, dar continue. Pentru a susţine efortul de război şi a contracara ameninţarea Kremlinului, se contează covârşitor pe ajutorul partenerilor Ucrainei. „Putem strânge circa 60 miliarde dolari (51,5 miliarde euro) din impozite”. Fiecare dolar din veniturile fiscale va fi cheltuit, aşadar, pentru apărare, dar diferenţa trebuie finanţată de aliaţii occidentali, în temeiul programului PURL (lista prioritară pentru Ucraina) semnat în cadrul NATO în iulie. Acord care prevede că aliaţii europeni vor achiziţiona arme americane, le vor deconta şi apoi le vor furniza Ucrainei. Shmyhal spera, nu fără motive solide, că programul menţionat se va transforma într-un mega-acord, în timpul întâlnirii de astăzi, dintre Donald Trump şi Zelenski. Numai că ceea ce se anticipa în urmă cu 48 de ore nu mai e valabil astăzi. Shmyhal se gândeşte, în special, acum, la împrumuturi acoperite de active ruseşti blocate, care ar urma apoi să fie distribuite aliaţilor europeni şi producătorilor de arme. Politico, uneori bine informat, relatează că se analizează la Comisia Europeană posibilitatea utilizării activelor ruseşti suplimentare blocate în bănci private, în valoare de 25 miliarde euro, pentru a finaţa aşa-numitul „împrumut pentru reparaţii” acordat Kievului. La Bruxelles s-au mai alăturat PURL încă zece ţări, între care Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Finlanda, Islanda şi Luxemburg, la presiunea exercitată de Mark Rutte, secretarul general NATO şi al secretarului american al Apărării, Pete Hegseth. Prea multe fonduri nu s-au ofertat. Aportul Olandei, apoi al Suediei, Danemercei, Norvegiei şi Germaniei, dar şi al Canadei este anunţat. Se aşteaptă contribuţia Spaniei, Regatului Unit, Franţei ca donatoare, dar situaţia economică din ţările menţionate nu este deloc una grozavă, ca să folosim un eufemism. Datele privind ajutorul militar acordat Ucrainei, furnizate de Institutul german Kiel, arată că acesta a scăzut cu 43% în lunile iulie şi august comparativ cu sumele din lunile precedente. Această scădere coincide cu eforturile lui Donald Trump de a dialoga cu Vladimir Putin, în dorinţa de a restabili pacea, de a înceta războiul, aşa cum declară, după ceea ce a înfăptuit în Orientul Mijlociu. Volodimir Zelenski are mult de lucru astăzi, în tentativa de a-l convinge pe Donald Trump să livreze Ucrainei faimoasele rachete Tomahawk, în contextul în care preşedintele american a convenit cu omologul său rus o întâlnire la Budapesta în următoarele două săptămâni. Mai mult, Donald Trump, comentând iniţiativa senatorului american John Thune, care menţiona anterior că „a venit momentul” de a lua în considerare noi sancţiuni împotriva Rusiei, a declarat că s-ar putea să nu fie momentul potrivit. Iniţiată de Vladimir Putin, convorbirea de joi seara, conform mai multor surse, s-a vrut o încercare a preşedintelui rus de a inversa ritmul în faţa unei ameninţări serioase: livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune Kievului. Sub motivul invocat privind deteriorarea iremediabilă a relaţiilor ruso-americane. Prin iunie a.c., preşedintele rus Vladimir Putin confirma lansarea producţiei în serie a rachetei balistice cu rază medie de acţiune „Oreshnik”, cu performanţe satisfăcătoare în toate testele la care a fost supusă. Producţia largă a celui mai nou sistem de rachete cu rază intermediară de acţiune –estimată la 4.000 km – care şi-a dovedit eficienţa în condiţii de luptă a fost lansată, aşadar, din vară. Mai trebuie spus doar că anterior se relatase că Donald Trump intenţiona să discute cu Zelenski planurile pentru o nouă contraofensivă ucraineană. Kievul, conform rapoartelor preliminare, conta în ofensiva pomenită „pe un fond al victoriei”, a cărui structură urma să fie finanţată din noile taxe vamale asupra mărfurilor chinezeşti.
