„Universitatea din Craiova, o voce echilibrată şi puternică în stabilirea politicilor educaţionale naţionale”

0
266
Cezar Spânu

În curând, se celebrează 70 de ani de la înfiinţare Universităţii din Craiova. Un moment de o importanţă extraordinară. Mediul academic din Craiova a marcat de-a lungul anilor mai multe reuşite iar tinerii absolvenţi ai acestei prestigioase instituţii academice au ajuns în poziţii cheie, în funcţii de o înaltă responsabilitate. Şi totuşi nu ne oprim aici. Ambiţiile sunt foarte mari. Conducerea Universităţii a creionat deja proiectele viitoare şi a marcat un target generos. Despre ambiţii, proiecte, programe şi oameni am discutat într-un amplu interviu cu prof.univ.dr Cezar Spânu, rectorul Universităţii din Craiova.   

               Domnule Rector, Cezar Spânu, a început un nou an universitar şi, ca de fiecare dată, momentul a fost unul festiv, resimţit la nivelul întregii comunităţi. Pentru Universitatea din Craiova, simbolistica evenimentului este una aparte, fiindcă, în curând, se celebrează 70 de ani de la înfiinţare. Aşadar, contextul este unul special. Cum l-aţi pregătit?

           Universitatea din Craiova a dedicat anul 2017 aniversării momentului 1947, când Legea nr. 138 pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei, a fost promulgată de Majestatea Sa, Regele Mihai I, la 21 aprilie 1947 şi publicată în Monitorul Oficial al Regatului României (25 aprilie 1947). Am luat decizia să transformăm întreg anul 2017 într-unul al rememorării, al conectării cu propria tradiţie, tocmai ca un mesaj pe care îl transmitem către comunitate. Universitatea din Craiova a apărut firesc în această parte a ţării, a primit un rost, o misiune. Oltenia avea nevoie de o instituţie de învăţământ superior, adaptată specificului regional. În toată această perioadă, Universitatea a devenit o instituţie-emblemă a regiunii. Istoria nu a fost blândă cu această ţară, iar profesorii, înaintaşii noştri, discipolii lor au fost chemaţi să sprijine comunitatea, să o ghideze să facă faţă provocărilor economice, mentalitare şi aşa mai departe. Astfel, primăvara lui 2017 a fost dedicată ideii de cunoaştere. Am avut atunci, printre altele, Gala cercetării ştiinţifice, eveniment în cadrul căruia au fost premiaţi universitari craioveni care au avut rezultate deosebite în 2015 şi 2016. Tot în primăvară, am avut un eveniment extrem de spectaculos, Noaptea albă a experimentului ştiinţific, dedicat în bună măsură cercetării de laborator, cercetării aplicative. În mai, bine-cunoscutele noastre evenimente Zilele porţilor deschise, Studenţii noştri pot mai mult şi Cupa Ucv la fotbal au fost gândite şi organizate în aceeaşi idee, a sublinierii tradiţiei pe care o construieşte Universitatea din Craiova, a misiunii pe care ne-am asumat-o, a resorturilor care au dus la înfiinţarea acestei instituţii de învăţământ superior.

Toamna 2017 ne trimite cu gândul, aşadar, la prima generaţie de tineri care a venit la Universitatea din Craiova să înveţe. Dintre cei admişi, 85% erau din Oltenia, 11,5% din Muntenia, iar restul din alte regiuni ale ţării.

Deschiderea anului universitar 2017-2018 este un moment extrem de important, de relevant pentru noi. Ne-am bucurat foarte mult să vedem că Universitatea din Craiova înseamnă, printre altele, şi o instituţie a dialogului, a deschiderii, a culturii parteneriatului. Să nu uităm, vă rog, că dialogul, deschiderea, parteneriatul sunt rezultate ale educaţiei. Este lesne, este la îndemâna oricui să anuleze, să concedieze, să demoleze, să închidă. Ai nevoie, însă, de un anumit set de competenţe intelectuale să construieşti, să creezi parteneriate competitive şi nu să te arunci în false demonstraţii de forţă. Acesta este mesajul cu care am deschis anul universitar 2017-2018. În aceeaşi idee a deschiderii Universităţii noastre, a poziţionării noastre ca parteneri în dialogul decizional, a fost organizată Prima Conferinţă Naţională a Instituţiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat – aşadar, nu vorbim de prima organizată la Craiova, ci de prima la nivel naţional. Nu cred că este puţin lucru. De curând, am găzduit Consiliul Naţional al Rectorilor, pentru prima dată organizat de către Ministerul Educaţiei la Craiova.

          Această citadelă a învăţământului superior din Oltenia, care este Universitatea din Craiova, are, de acum, o bună recunoaştere naţională şi internaţională. Referiţi-vă şi la acest „detaliu”, să-i spunem aşa, dacă aveţi amabilitatea.

         Procesul de internaţionalizare este una dintre axele prioritare ale Universităţii din Craiova şi se concentrează asupra consolidării, extinderii şi valorificării relaţiilor Universităţii cu parteneri internaţionali, în scopul accentuării vizibilităţii la nivel european şi mondial, al dezvoltării cooperării inter-instituţionale şi al asigurării şi perfecţionării calităţii procesului educaţional şi ştiinţific.

Universitatea din Craiova participă la programe de cooperare academică (Erasmus+, SEE, Mevlana, CEEPUS etc.), este afiliată la asociaţii academice internaţionale (Black Sea Universities Network – BSUN, EUA – European Universities Association etc.) şi colaborează în mod frecvent cu ambasade şi organizaţii ca Agence Universitaire de la Francophonie (AUF), British Council şi Institutul Cultural Francez. Prin Programul Erasmus+ avem 221 de acorduri cu universităţi semnatare ale Cartei Erasmus, din 26 de ţări participante la program (Austria, Belgia, Franţa, Germania, Grecia, Spania, Portugalia, Italia, Marea Britanie, Polonia, Norvegia, Islanda etc.). În felul acesta, ca să vă dau nişte cifre exacte, 148 de studenţi au mers la studii la universităţile partenere în 2016-2017. Iar dintre cadrele didactice, 154 au mers să susţină cursuri sau în stagii de cercetare în anul universitar trecut.

Acordurile bilaterale din cadrul programului ERASMUS+ permit şi facilitează schimburile internaţionale şi mobilităţile de studiu şi traineeship pentru studenţi sau mobilităţi de predare şi formare pentru cadre didactice şi personalul academic. De asemenea, nu mai puţin de 86 de mobilităţi inbound am înregistrat în anul universitar trecut. Am primit studenţi din Franţa, Spania, Grecia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia etc. Iar în privinţa, personalului didactic şi administrativ, am primit dublu ca număr de vizite faţă de anul 2015-2016. Am încheiat alte 53 de acorduri inter-instituţionale cu entităţi din 28 de ţări (Mexic, India, Turcia, Kazakhstan, SUA, Coreea de Sud, Coasta de Fildeş, Algeria etc.). Mai departe, suntem membru titular al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF) încă din anul 1995, iar AUF este deja unul dintre partenerii strategici ai UCv, instituţia noastră fiind membru titular al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF) încă din anul 1995. Astfel că, începând cu anul 2007, Guvernul României acordă doctoranzilor şi cercetătorilor din ţările membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei burse pentru studii doctorale şi de cercetare post-doctorală, sub egida Agenţiei Universitare a Francofoniei. Universitatea din Craiova se numără printre cele 29 de universităţi româneşti selectate pentru a participa la program şi acceptă bursieri prin programul „Eugen Ionescu” în domenii precum Lingvistică şi Literatură, Drept şi Ştiinte Administrative, Informatică, Economie şi Administrarea Afacerilor, Sociologie etc. încă din anul universitar 2011-2012.

La Universitatea din Craiova, procesul de internaţionalizare este susţinut de activităţi recurente care vizează intensificarea activităţilor cu caracter internaţional desfăşurate la nivel instituţional, organizarea de cursuri şi creşterea numărului de programe de studii în limbi de circulaţie internaţională, creşterea numărului de programe de studiu în cotutelă (master/doctorat), dar şi promovarea şi implementarea cercetării aplicate prin capitalizarea relaţiilor cu companii internaţionale şi dezvoltarea plasamentelor în cadrul companiilor sau prin organizarea de manifestări ştiinţifice internaţionale, atragerea unui număr cât mai mare de studenţi şi profesori sau cercetători străini la Universitatea din Craiova.

     În toate marile universităţi europene, dar şi ale lumii, se caută stăruitor cele mai adecvate forme de pregătire a studenţilor pentru ceea ce numim „ziua de mâine”. Care sunt preocupările Senatului universitar din Craiova în această privinţă?

Senatul este for decizional şi mă bucur să afirm că am avut sprijinul total pentru ceea ce am propus până în prezent. Una dintre principalele caracteristici ale Senatului universitar este reprezentativitatea comunităţii, prin urmare mă bucur să avem înţelegerea şi sprijinul colegilor, aspect esenţial dacă vrem, totuşi, să fim un exemplu pentru comunitate.

          Oricâte lucruri s-au schimbat şi se schimbă în lumea academică, legarea învăţământului de practică rămâne o constantă. Cunoaştem dificultăţile existente momentan. Cu toate acestea, cum staţi din această perspectivă?

Universitatea din Craiova a decis să se implice mult mai activ în pregătirea practică a studenţilor. Pentru aceasta oferă oportunităţi prin organizarea de activităţi extracurriculare, în interiorul UCv (ex. la INCESA, staţiuni şi centre de cercetare etc.) sau în mediul socio-economic şi cultural, în colaborare cu potenţiali angajatori şi părţi interesate (agenţi economici, autorităţi publice locale şi regionale, ONG-uri etc.).

În anul universitar 2016-2017, 58 de studenţi au efectuat internship-uri la INCESA, pe teme propuse de agenţi economici şi de administraţia UCv, dintre care 56 au beneficiat de burse. În plus, parteneri tradiţionali ai UCv (ex: Ford România, Distribuţie Oltenia – CEZ Distribuţie, Pirelli Tyres România, ADIENT Johnson Controls România, KAUTEX Craiova etc.) au derulat şi finanţat, acordând burse, internship-uri conform propriilor priorităţi.

Cuvântul Libertăţii a relatat despre festivităţile de finalizare a stagiilor de internship INCESA 2018, desfăşurate pe 18 iulie 2017, cu participarea reprezentanţilor Consiliului de Administraţie al UCvşi a peste 30 de companii partenere ale UCv.

Studenţii sunt consiliaţi pentru alegerea stagiilor şi scrierea aplicaţiilor (CV, scrisori de intenţie) pentru internshipuri INCESA / oferite de agenţi economici de către specialişti ai Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră; profesori care coordonează asemenea activităţi; asociaţii de studenţi membre ale COS (Convenţia Organizaţiilor de Studenţi din UCV); studenţi cu experienţă; absolvenţi ai UCv.

       Universitatea din Craiova are o notabilă vizibilitate în lumea academică. La Craiova, recent a avut loc Consiliul Naţional al Rectorilor. Nu credeţi că s-ar putea resimţi mai mult aportul elitei intelectuale, din Universitate, şi în viaţa cetăţii?

Am trecut mai devreme în revistă evenimentele mari pe care le-am organizat în 2017. Că este loc de mai mult, de mai bine? Oricând. Dar suntem pe drumul cel bun, drumul ascensional. Ţin să mulţumesc jurnaliştilor, instituţiilor de presă din Craiova pentru că i-am simţit alături, pentru că ne sprijină în acest efort al nostru de a ne transmite mesajul şi dincolo de sălile de curs. Este esenţial sprijinul dumneavoastră. Până la urmă, cred că putem fi de acord că mass-media are şi acest copleşitor rol în a educa publicul, nu doar în a-l informa sau a-l distra. Aş putea spune că un parteneriat cu instituţiile de învăţământ este aproape firesc. La nivelul Universităţii cred că deja funcţionează. Responsabilitatea şi buna-credinţă sunt norme cărora trebuie să le răspundem şi noi, cei de la catedră, şi dumneavoastră, cei din avanpostul erei informaţiei.

În plus, aş vrea să subliniez că, atunci când ne referim la seria de evenimente generate de Universitate, nu vorbim de evenimente ceremoniale, ci de evenimente care produc schimbări aproape imediat, schimbări pentru Universitatea din Craiova, pentru regiune, dar şi la nivel naţional. Iată, aşadar, că Universitatea din Craiova redevine o instituţie activă, o voce echilibrată şi puternică în stabilirea politicilor educaţionale naţionale. Şi despre acest aspect este vorba atunci când ne referim la a 70-a aniversare. Pentru unii e puţin, pentru alţii e mult. Eu sper să se înţeleagă faptul că e important ce faci cu fiecare an, iar dacă fiecare semestru, fiecare an ne face mai buni, mai competitivi, atunci 70 de ani înseamnă 70 de trepte evolutive. Ceea ce nu e nici puţin, nici mult. E ce trebuie să fie.

Vorbim de noi provocări pentru studenţi şi, deopotrivă, pentru cadrele universitare aflate la catedrele facultăţilor. Care ar fi noutăţile incluse în sistemul de învăţământ universitar craiovean pentru 2017-2018?

În 2016, am primit autorizare din partea ARACIS pentru programe de licenţă precum: Arte plastice (pictură şi sculptură) la Facultatea de Teologie Ortodoxă. La master, am înfiinţat programe precum: Artă muzicală românească contemporană şi Traducere şi terminologii în context european (engleză, franceză, germană) la Facultatea de Litere, Audit şi consultanţă în afaceri la Facultatea de Economie şi administrarea Afacerilor, Drepturile omului (în limba franceză) – Droits de l’homme la Facultatea de Drept, Filosofie aplicată în organizaţii şi mediul de afaceri la Facultatea de Ştiinţe Sociale. Tot în 2016, am propus şi ne-au fost aprobate programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă precum: Managementul unităţilor de învăţământ şi Managementul proiectelor în unităţile de învăţământ la Facultatea de Economie şi administrarea afacerilor.

În anul 2017 am introdus un program de licenţă extrem de interesant pentru piaţa angajabilităţii, anume Chimie farmaceutică, la Facultatea de Ştiinţe. La nivel de master, am înfiinţat la Facultatea de Inginerie Electrică programul în limba engleză Sisteme electrice avansate /Advanced Electrical Systems, iar la Facultatea de Drept, un program de master tot în limba engleză, Dreptul afacerilor/Business Law. Ne-au fost aprobate şi alte noi programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă: Acustică şi audiologie la Facultatea de Ştiinţe, respectiv Securitate cibernetică pentru manageri, la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. Am înfiinţat şi un program de conversie profesională (adresat cadrelor didatice din învăţământul preuniversitar), anume Conversie în „Limba şi literatura engleză” la Facultatea de Litere.

         O întrebare cu iz statistic: care sunt facultăţile din Universitatea Craiova şi care este numărul cursanţilor, pe forme de învăţământ.

Universitatea din Craiova înseamnă 12 facultăţi: Facultatea de Agronomie, Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică, Facultatea de Drept, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Facultatea de Horticultură, Facultatea de Inginerie Electrică, Facultatea de Litere, Facultatea de Mecanică, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Facultatea de Ştiinţe, Facultatea de Ştiinţe Sociale. Ţin să subliniez că Universitatea din Craiova dezvoltă programe de studii pentru toate domeniile relevante pentru necesităţile socio-economice actuale şi avem grijă să nu ne abatem de la misiunea academică, adică nu pierdem din vedere nici faptul că suntem garanţi ai transferului de cunoaştere înaltă.

În ceea ce priveşte, numărul de studenţi, la Facultatea de Agronomie, la licenţă, avem în prezent aproape 1000 de studenţi, iar la master, peste 200. La Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică, la licenţă, sunt aproape 1300 de studenţi, la la master, peste 300. La Facultatea de Drept, sunt peste 1 500 de studenţi la licenţă, şi aproape 300, la master. La cea mai mare facultate a Universităţii noastre, respectiv, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor vorbim de aproape 1 900 de studenţi la licenţă şi aproape 1000 la master. La Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport  avem aproape 900 de studenţi la licenţă, şi peste 100 la master. La Facultatea de Litere vorbim de aproape 1 500 de studenţi la licenţă, şi aproape 700 la master şi cursuri postuniversitare. Facultatea de Mecanică are aproape 700 de studenţi la licenţă şi aproep 300 de la master. La Facultatea de Ştiinţe sunt aproape 1200 de studenşi la licenţă, şi în jur de 500 la master şi cursuri postuniversitare.  La Ştiinţe Sociale sunt aproape 600 de studenţi la licenţă, iar la master, peste 200. La Facultatea de Teologie Ortodoxă, sunt aproape 100 de studenţi la licenţă şi aproape 50 la master. La Facultatea de Inginerie Electrică, la licenţă, sunt aproape 700 de studenţi, iar la master, în jur de 300. La Facultatea de Horticultură  sunt peste 600 de studenţi la licenţă şi peste 200 la master. Nu am mai vorbit de studenţii care urmează cursurile doctorale sau alte forme de şcolarizare.

         Anul 2016 a fost un an universitar încărcat, din punct de vedere al proiectelor implementate de Universitatea din Craiova. În centrul acestor proiecte a stat studentul şi grija ca acesta să devină un viitor angajat, pregătit în domeniul său de studiu. O parte din aceste proiecte vă aparţin. Se vor continua aceste proiecte?

În perioada 12 – 13 octombrie 2016, Universitatea din Craiova a organizat prima ediţie a Forumului Carierei, împreună cu Convenţia Organizaţiilor Studenţeşti, Consiliul Judeţean Dolj, având ca obiective: formarea unor reflexe de orientare în carieră pentru elevi şi studenţi; crearea motivaţiei pentru învăţarea pe toată durata vieţii; construirea interfeţei şi dezvoltarea dialogului între elevi, studenţi şi potenţiali angajatori; crearea şi dezvoltarea unor mecanisme suport pentru evoluţia în carieră; intensificarea colaborării între UCv şi mediul socio-economic în vederea asigurării unor parcursuri individualizate de formare şi inserţie profesională; consolidarea şi extinderea parteneriatelor strategice şi operaţionale între UCv şi mediul socio-economic.

Evenimentul, la care au fost prezente mai mult de 70 de firme, instituţii şi autorităţi de management locale şi regionale, a oferit studenţilor beneficiile vizate şi a condus la acordarea de internship-uri. În anul 2017, va avea loc a doua ediţie a Forumului Carierei – FoCar 2017, care va valorifica feedback-ul primei ediţii, diversificând atelierele carierei şi serviciile oferite studenţilor. Tot în acest an va avea loc a doua ediţie a burselor INCESA 2017.

Un proiect de mare perspectivă şi în care UCv şi-a pus mari speranţe este programul de stimulare a performanţei – ProElite, derulat la INCESA. Acesta va debuta în anul 2017 în domeniul cel mai căutat: tehnologia informaţiei (IT/TI). Astfel, 34 de studenţi, selectaţi pe baza procedurii INCESA, care vor începe un stagiu de 24 de luni, în care, sub îndrumarea a doi traineri (cadre didactice tinere, care sunt şi programatori profesionişti la companii IT de prestigiu din Craiova) vor activa ca programatori, pe proiecte propuse de firme IT. 30 dintre studenţi primesc burse de performanţă pentru această activitate, iar trainerii sunt remuneraţi pentru performanţă. Patru dintre cei 34 de studenţi, care nu au obţinut bursă la procedura de selecţie, vor participa, totuşi, la programul de training.

       Se pune mare preţ pe partea de cercetare-inovare la Universitatea din Craiova. Cu ce se evidenţiază facultăţile noastre, în acest sens?

În ceea ce priveşte strategia cercetării ştiinţifice a Universităţii din Craiova, punem accent pe două obiective importante: atragerea de resurse financiare suplimentare prin prestarea de servicii specifice acestui tip de activitate, respectiv creşterea vizibilităţii interne şi internaţionale a instituţiei. Din aceste două perspective, cercetarea ştiinţifică vizează atât teme aplicative sau activităţi de dezvoltare-inovare, cât şi teme de cercetare fundamentală. Ţin să amintesc câteva dintre realizările remarcabile din ultima perioada pe care cadrele didactice şi cercetătorii de la Universitatea din Craiova le-au avut. Pe de o parte, sigur a fost lansarea efectivă în anul 2016, a Institutului de Cercetare în Ştiinţe Aplicate – INCESA, infrastructură care îşi propune să devină o placă turnantă a activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) în Sud-Vestul României. Apoi, trebuie să remarc atragerea unor resurse financiare din activităţi CDI care se situează în perioada 2013-2016 la valori de aproximativ 6 milioane de ron/ an.

Din perspectiva celui de al doilea obiectiv strategic, şi anume creşterea vizibilităţii pe plan naţional şi internaţional, cu efect în clasificarea cât mai bună a Universităţii din Craiova în ierarhia instituţiilor de învăţământ superior, principalii indicatori de performanţă au însemnat pentru perioada 2013-2016: publicarea a peste 2600 de articole ştiinţifice în reviste cu impact internaţional, precum şi a unui număr de peste 1000 de cărţi în edituri de prestigiu din ţară şi din străinătate, respctiv, depunerea a aproximativ 50 de cereri de brevet pentru produse sau servicii cu drept de proprietate intelectuală. Creştem, aşadar, şi subliniez cu mare bucurie că fiecare facultate contribuie prin succesele sale la constituirea acestui atu regional, care este Universitatea din Craiova.

          O particularitate a modului în care este organizată în prezent activitatea de cercetare, respectiv participarea la competiţiile de cercetare, este faptul că Universitatea din Craiova pune accentul pe interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate. Mai exact, colectivele de cercetare care desfăşoară activitatea de cercetare sau care participă cu noi propuneri aparţin mai multor facultăţi din Universitatea din Craiova. Şi nu mă refer doar la echipele orientate strict pe specializarile clasice, de exemplu agronomie, filologie sau inginerie. Abordarea noastră  urmăreşte constituirea de echipe care lucrează împreună, oferind soluţii complexe, care depăşesc graniţele unui singur domeniu.

Un exemplu al acestei abordări este participarea la competiţia ROSE. Fiecare facultate a participat cu propriul proiect, dar echipele de implementare au cuprins şi alţi specialişti, nu doar din cadrul facultăţii respective. Totodată, în momentul depunerii proiectelor proiectelor, s-a apelat la consultant, cadre didactice ale UCv, care au analizat respectivele propuneri şi au formulat modificări, corecţii, opinii. În felul acesta, propunerile de proiecte au fost propunerile Universităţii din Craiova, fapt care a condus la o reuşită remarcabilă.

Participarea noastră la competiţia  Proiecte complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI) a vizat acoperirea tuturor domeniilor  de competiţie, fapt care a permis continuarea acestei abordări,  echipele de proiect fiind în continuare transdiciplinare. Am participat, de asemenea, la toate competiţiile POCA la care Universitatea a fost eligibilă, urmărind şi colaborarea cu autorităţile locale din regiune. Acest lucru înseamnă 14 propuneri de proiecte. În prezent, au fost primite răspunsuri favorabile la trei dintre acestea.

O altă direcţie, care continuă abordarea transdiciplinară cu implicare regională a Universităţii din Craiova, este transferul tehnologic. Universitatea din Craiova a participat cu succes la faza de preselecţie a propunerilor de proiecte  în cadrul Axei 1 a POR – Promovarea transferului tehnologic. Universitatea noastră a depus patru proiecte pentru realizarea unui centru de transfer tehnologic, în colaborare cu instituţii locale, în fiecare judeţ din regiunea Oltenia şi o propunere de înfiinţare a unui Parc ştiinţific şi tehnologic – Oltenia Tehnopol.

Toate propunerile au fost acceptate. Urmează ca, în funcţie de condiţiile ce vor fi stipulate în ghidul de implementare, să se treacă la elaborarea proiectelor.

O mare problemă în construirea de către Universitatea din Craiova şi colaboratorii locali a acestei autostrăzi a cunoaşterii din regiunea Oltenia este cota de confinanţare. În cazul în care aceasta va fi diferită de 2 %, din considerente de stabilitate macro-financiară, Universitatea din Craiova se va vedea nevoită să renunţe la implementarea acestor proiecte.

Un alt succes este participarea la proiectul SIPOCA 27, care a constat în  depunerea în vederea preevaluării infrastructurilor de cercetare ce urmează să fie dezvoltate în cadrul Roadmap-ului pentru infrastructurile de cercetare din România. Astfel, am depus trei propuneri (ICEMSCLIM – Institutul de Cercetare a Mediului şi Schimbărilor Climatice, CENTRUL DE CERCETARE IRIGAŢII ŞI TEHNOLOGII APLICATE (CCITA) şi EcoDPD – Ecosisteme deschise de producţie distribuită – Fabricaţia viitorului), care au fost evaluate în cadului unui  proces competitiv, care a cuprins alte 76 propuneri ce au fost prioritizate cu sprijinul a 84 de experţi ştiinţifici.

        Recent, a avut loc prima ediţie a Congresului Şcolilor Doctorale Universitare din România. Care este feedback-ul acestui eveniment, care a pus Craiova pe harta instituţiilor academice de prestigiu din România?

La Conferinţa Naţională a Instituţiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat, care a avut loc cu participarea directorilor consiliilor de studii universitare de doctorat, direct implicaţi în activitatea de organizare şi desfăşurare a acestui ciclu de învăţământ s-au discutat aspecte legate de desfăşurarea doctoratelor în noua formă de organizare: ciclul trei de studii universitare. De asemenea, reprezentanţii universităţilor au semnalat aspecte legate de finanţarea studiilor doctorale, perioada de finalizare a tezelor (3 ani), aspecte privind cotutela cu universităţi din ţară şi din UE şi s-a semnalat lipsa unor programe agreate pentru semnalarea similitudinilor cu alte lucrări (plagiat).

        Este Craiova un centru universitar atractiv pentru străini? Din punct de vedere al acordării de burse de studiu pentru studenţii din comunităţile istorice, ce ne puteţi spune?

Universitatea din Craiova este parte activă din programul guvernamental „Români de pretutindeni”. Pentru acest an universitar, de exemplu, la Universitatea din Craiova au fost admişi la licenţă 112 studenţi din Moldova, Bulgaria şi Serbia, iar la master, 21, din Moldova, Bulgaria, Iordania, Serbia, Albania. La nivel instituţional, căutăm să-i sprijinim cu tot ce ne solicită şi, mai ales, căutăm să-i învăţăm carte. Sunt diferenţe lingvistice, sunt diferenţe mentalitare, sunt bariere identitare şi emoţionale pe care aceşti tineri trebuie să le treacă şi ştiu că nu le este simplu. Ştiu, însă, şi că toşi colegii mei sunt gata să-i ajute, le sprijinim organizaţiile, îi sprijinim în efortul de tranzit de la un sistem la altul.