SUA: Criza bugetară va costa 24 de miliarde de dolari

0
85

Criza bugetară din SUA, momentan stopată, miercuri seara, după două săptămâni de paralizie a statului federal, va costa mai multe miliarde de dolari ţara, dar va afecta, în egală măsură leadership-ul economiei mondiale. In extremis, a fost evitat un default. Închiderea mai multor servicii publice şi punerea în şomaj parţial a sute de mii de funcţionari va diminua cu cel puţin 0,6% creşterea economică din cel de-al patrulea trimestru, a calculat Standard and Poor’s , care evaluează amputarea la 24 de miliarde de dolari. „În septembrie, noi speram la o creştere economică, în ritmul anual de 3%, în al patrulea trimestru, crezând că oamenii politici au învăţat din lecţia din 2011”, precedenta criză mondială, mai menţionează S&P, într-un comunicat. Agenţia concurentă Moody’s aduce aceleaşi concluzii şi afirmă că acordul convenit între republicani şi democraţi a evitat o catastrofă. Potrivit estimărilor sale, creşterea economică americană în ultimul trimestru va fi redusă cu 0,5% „un prejudiciu finalmente limitat în SUA”. Precedentele paralizii bugetare, între 1995 şi 1996, sunt concludente. Statul federal a trebuit să închidă timp de o lună instituţiile sale, cumulat, şi creşterea economică a fost amputată cu aproape un punct procentual. Între al treilea trimestru al anului 1995 şi primul trimestru al anului 1996. Dar creşterea economică din al doilea trimestru (7,2%) a atenuat şocul. Plafonul datorie, în prezent de 16.700 miliarde de dolari, va fi menţinut până la 7 februarie. Între timp, redeschiderea agenţiilor federale este prevăzută până la 15 ianuarie. Funcţionarii disponibilizaţi vor reveni la locul de muncă începând de astăzi, dar vor fi plătiţi retrocativ doar cu jumătate din salariu pe o lună. Acordul temporar intervenit în Congres, în privinţa plafonului datoriei, valabil până la 7 februarie, anunţă o nouă bătălie. „Marile probleme rămân în continuare de rezolvat”, subliniază Moody’s, care mai notează că un acord asupra bugetului pe termen lung trebuie să survină până la mijlocul lunii decembrie. Dincolo de costul său economic, această nouă criză bugetară a avut un impact mai puţin cuantificabil asupra leadership-ului economiei americane. Vineri, Statele Unite au avut neplăcuta onoare de a fi arătate cu degetul de miniştrii finanţelor din ţările G20, reuniţi la Washington. “SUA trebuie să ia de urgenţă măsuri pentru reglarea incertitudinilior bugetare”, se spune în comunicatul final al reuniunii. FMI şi Banca Mondială şi-au exprimat îngrijorarea. Directorul general al FMI, Christine Lagarde a cerut însăşi primei puteri economice mondiale “să pună ordine în finanţele publice”. China şi Rusia au denunţat “incertitudinea” întreţinută de SUA pe tot globul din cauza crizei bugetare.