Reputat compozitor, dirijor și folclorist român, Constantin Arvinte (87 de ani) și-a lansat, ieri, la Craiova, în cadrul celei de-a XXII-a ediții a Festivalului „Maria Tănase” (14-19 octombrie), lucrarea „Folclor muzical din Oltenia”, cu un volum dedicat Doljului și altul – județelor Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea. Apariția cărții a fost posibilă grație Centrului Culturii Tradițional Dolj, instituție căreia Constantin Arvinte i-a încredințat-o în manuscris, în urmă cu patru ani, dar și sprijinului financiar al Consiliului Județean Dolj. „Sper ca aceste volume să rămână în conștiința noastră și în special a celor care vor veni după noi, să se perpetueze în timp, cât va fi posibil, acest tezaur de melodii populare și melodii de jocuri din Oltenia”, a declarat Constantin Arvinte, care este președinte de onoare al juriului la ediția din acest an a Festivalului „Maria Tănase”.
«Este un moment special, pentru că avem alături de noi o somitate a lumii muzicale în general și a folclorului românesc în special – maestrul Constantin Arvinte. Cele două volume ale domniei sale ne-au fost încredințate în manuscris cu patru ani în urmă, la ediția din 2009 a Festivalului „Maria Tănase”, când domnia sa a făcut parte din juriu, ca și acum – de această dată în calitate de președinte de onoare. Atunci mi le-a dat în original și mi-a spus: „Sper să avem și „Folclor muzical din Oltenia”! Pentru că exista deja o lucrare dedicată Ardealului și alta Moldovei. Între aceste coperte e munca domniei sale de ani și ani de zile, iar noi, adică Centrul Culturii Tradiționale Dolj și Consiliul Județean Dolj, n-am făcut altceva decât să sprijinim editarea acestor volume», a precizat, cu acest prilej, Amelia Etegan, manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (C.J.C.P.C.T.) Dolj și director al Festivalului „Maria Tănase”.
Primul volum al lucrării cuprinde 156 de melodii culese din județul Dolj și din câteva localități care, pe vremea când maestrul colinde Oltenia, făceau parte administrativ din vechiul ținut al Romanaților. «Iată că în 2013 am reușit să tipărim și restul culegerilor din județele Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea. Mai bine zis: județul Dolj – „Triptic oltenesc” – prelucrare pentru nai și orgă, melodii auzite de la naistul Nicolae Pârvu, stabilit în Elveția; județul Gorj – 42 de melodii și o suită de sârbe gorjenești (prelucrare: Constantin Arvinte); județul Mehedinți – 38 de melodii; județul Vâlcea – 30 de melodii. Informatorii de la care maestrul a putut auzi melodiile culese sunt de diferite categorii și profesii: țărani, învățători, preoți, lăutari, instrumentiști în tarafuri populare sau în ansambluri profesioniste („Ciocârlia” din București sau „Nicolae Bălcescu” din Craiova), dar și instrumentiști care performează pe alte meleaguri (vezi naistul Nicolae Pârvu, stabilit în localitatea Planatch, Elveția)», notează prof. Nicolae Dumitru, referent în cadrul C.J.C.P.C.T. Dolj, în prefața lucrării.
Prezent la eveniment, prof. univ. dr. Gheorghe Oprea, de la Academia de Muzică din București, l-a apreciat pe maestrul Constantin Arvinte ca fiind „o personalitate complexă”. „Este un mare compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor din România. A prelucrat folclorul, a dirijat formații de folclor. Este o personalitate cu totul de excepție. Într-adevăr, aveți în față un președinte de onoare al juriului acestui festival care să ne reprezinte și prin aceste volume, dar și prin ceea ce a realizat de-a lungul vieții”, a spus Gheorghe Oprea.
Constantin Arvinte: «Mă aflu la Craiova din nou, căci vin aici din fragedă tinerețe, de când eram secretar muzical al Ansamblului „Ciocârlia”, care cultiva intens folclorul românesc și care în spectacolele lui folosea muzica, dansul și costumul popular autentic. Pentru asta se formase o echipă care făcea culegeri în toate zonele folclorice ale României. N-aveam atunci aparatură, asta s-a întâmplat mai târziu. Dar având ureche foarte bună, zic eu, am transcris melodiile. În 1957, îmi amintesc, am colindat toată Oltenia, am mers și-n căruță, și-n teleguță, cum se spune. Mai târziu, iarăși am fost în toate zonele Olteniei. Însă manuscrisele acelea au zăcut pe undeva mult timp… Acum patru ani le-am adus la Craiova. Pentru că se tipăriseră deja volume dedicate folclorului muzical din Moldova și Ardeal… Sper ca anul viitor să urmeze Dobrogea».
