În aşteptarea summit-ului G20 de la Cannes, de la începutul lunii viitoare, miniştrii de Finanţe ai ţărilor respective s-au întâlnit, vineri şi sâmbătă, la Paris, pentru a se pune de acord asupra cadrului discuţiilor şefilor de stat. Sâmbătă, mai-marii Finanţelor au fost de acord să susţină reechilibrarea economiei mondiale, într-un context de tensiuni sporite, să-şi coordoneze politicile pe termen scurt şi lung. „Ţările avansate vor adopta, ţinând cont de circumstanţele naţionale respective, politicile de consolidare a încrederii şi susţinerea creşterii economice, punând în aplicare măsuri clare, credibile şi orientate spre reechilibrarea finanţelor publice”, se spune în comunicatul final. În următoarele zile, SUA vor trebui să-şi precizeze măsurile de consolidare bugetară, China angajându-se să „reechilibreze motoarele sale de creştere economică”. Europenii înşişi au promis un răspuns global şi durabil la criza datoriilor. Se estimează că rezultatul summit-ului european de la 23 octombrie a.c. ar putea fi decisiv, a opinat ministrul francez al Economiei, Francois Baroin, care a prezidat summit-ul. Miniştrii de Finanţe din G20, reuniţi la Paris, aşteaptă acum „un plan global”, care va oferi „un răspuns energic la provocările actuale”. Toate subiectele care vor fi abordate la Bruxelles, pe 23 octombrie, la summit-ul european, şi apoi la Cannes, au fost enunţate în comunicat. Dacă miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G20 au salutat deciziile luate la sfârşitul lunii iulie, privind consolidarea competenţelor şi capacităţii de intervenţie a Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF), ei au spus că aşteaptă noi măsuri pentru maximizarea impactului fondului, în tentativa evitării oricărui risc al contagiunii crizei greceşti asupra altor economii. În ceea ce priveşte „dosarul băncilor”, miniştrii de Finanţe din G20 au afirmat că s-au asigurat că există „un nivel adecvat de capital pentru abordarea riscurilor actuale”. Pe agenda discuţiilor s-a aflat şi situaţia Greciei. „Situaţia, mai de grabă, s-a înrăutăţit, decât s-a îmbunătăţit, în ultimele trei săptămâni şi chiar dacă pieţele şi-au revenit în ultimele zile, cu siguranţă situaţia economică nu s-a ameliorat. Am înţeles foarte bine că pieţele emergente, în special, erau îngrijorate că există riscul de contagiune de la economiile avansate spre pieţele emergente şi ţările cu venituri mici”, a declarat Christine Lagarde, directorul general executiv al FMI. O temă care urmează să fie abordată la summit-ul G20 de la Cannes o constituie majorarea resurselor FMI. Pe această temă, punctele de vedere sunt mai de grabă divergente. Secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geitner, s-a arătat satisfăcut de „lucrurile încurajatoare” aflate de la colegii săi europeni. De mai multe săptămâni, SUA au pus o presiune importantă asupra partenerilor europeni, pentru a se lua măsuri rapide, menite să oprească criza din zona euro, de teama contaminării. „Este clar că avem nevoie de o soluţie sustenabilă pentru Grecia. Odată ce Troica şi miniştrii din zona euro vor ajunge la concluzia că a îndeplinit toate condiţiile necesare, vom da drumul celei de a şasea tranşe”, a spus Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri economice şi monetare. Îngrijorarea este generală. Timp de pierdut nu mai este. Economia mondială, în continuare, „evoluează negativ”, după reuniunile FMI şi Băncii Mondiale de luna trecută, de la Washington, avertizează Christine Lagarde.
