Absolvenţii de licenţă vor afla care sunt cele mai bune programe de masterat la care se pot înscrie în jurul datei de 1 septembrie, acesta fiind termenul la care se va finaliza şi proiectul de clasificare a universităţilor, prevăzut în Legea Educaţiei Naţionale şi început în luna martie a acestui an.
„Ierarhizarea programelor de studii va avea efecte multiple: în primul rând vom şti cum se vor aloca banii publici. A fost un caz în care o universitate de medicină din ţară avea procente de reuşită la rezidenţiat de 70%, în timp ce la altă universitate, procentul era de 3%, dar ambele primeau aceeaşi finanţare de la buget. Primul efect al acestei clasificări este acela de a aloca în mod corect finanţarea de la bugetul de stat”, a spus Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei şi preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru educaţie. Deşi se lucrează la clasificare încă din martie, metodologia procesului a fost aprobată de Guvern abia în urmă cu două săptămâni.
Datele despre masterat, utile şi pentru angajatori
Topul este realizat de experţi ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) şi specialişti din cadrul unei asociaţii internaţionale, Asociaţia Universităţilor Europene (EUA). Criteriile luate în considerare la realizarea acestei clasificări sunt calitatea cercetării, calitatea educaţiei, serviciile acordate studenţilor şi capacitatea administrativă a instituţiei. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei cred că în acest fel potenţialii beneficiari ai programelor masterale se pot informa corect despre calitatea acestora. Totodată, prin aplicarea clasificării, angajatorii pot afla pe ce loc se află programele de studii pe care le-au urmat candidaţii la posturile pe care le-au scos la concurs.
Vor fi aplicate sancţiuni pentru universităţile cu date false
Universităţile cu cele mai slabe punctaje nu vor mai avea dreptul să organizeze concursuri de admitere pentru programe de studii masterale şi doctorale. Cu toate acestea, dacă o universitate are un profesor cu rezultate excepţionale dovedite, el poate să obţină autorizaţia de a fi conducător de doctorat, chiar dacă universitatea la care lucrează este slab cotată. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, în urma verificării datelor din dosarele instituţiilor de învăţământ superior ar fi fost identificate şi informaţii false, fapt ce va atrage şi contravenţii. „Au fost câteva distorsiuni la universităţile slabe, care au falsificat date transmise şi care vor fi sancţionate. E simplu de verificat: de exemplu, în partea de cercetare, lucrările publicate în revistele ISI pot fi verificate pe Internet”, a mai spus Miclea.
În urma acestor clasificări vor fi deschise din nou porţile admiterii la universităţile de stat din România, amânată pentru toamnă în vederea stabilirii noii cifre de şcolarizare pe locurile de la buget, care ar putea fi drastic reduse. Amânarea însă a creat iritare în rândul absolvenţilor de licenţă, care nu au ca reper perioada de concurs şi nici tematica.
