Voiajul la Paris al Angelei Merkel simbolizează o veritabilă reintrare politică a cancelarului german în disensiunile apărute în sânul majorităţii din Bundestag. Şi asta fiindcă mai mulţi deputaţi din familia sa politică nu doresc să voteze noul ajutor acordat ţărilor în dificultate, decis la Bruxelles în luna iulie. Şi nu este deloc uşor, când toate chestiunile europene rămân sensibile peste Rhin. Deoarece, de cele mai multe ori, percepţia acestor întâlniri franco-germane diferă oarecum între cele două capitale. În anturajul cancelarului german este puţin apreciat faptul că acest mini-summit este prezentat ca un răspuns la ultimele fluctuaţii ale pieţelor, în timp ce întâlnirea de la Paris era fixată de mai mult timp. Pe fond, Germania continuă să pledeze pentru exportul modelului său economic în alte ţări europene, solicitând reforme pentru ameliorarea competitivităţii. Pentru restul statelor, în special pentru cele în dificultate, care solicită ajutor financiar, rămâne intransigentă. Preşedintele Bundestagului a avertizat deja că planul de ajutor pentru Grecia nu va fi adoptat în septembrie, aşa cum se spusese. Contrar a ceea ce promisese cancelarul german partenerilor săi europeni. Dezbaterea este foarte importantă şi Bundestagul nu va putea examina, în câteva zile, cu atenţia necesară, o asemenea chestiune. „Bundestagul decide de cât timp are nevoie” a spus Norbert Lammert (CDU). Vexaţi de rolul de a înregistra doar marile decizii „în zona euro”, între 25 şi 40 de parlamentari din actuala majoritate, conform estimărilor, ar putea să nu voteze textul. Dar amploarea frondei este insuficientă, fiindcă, deja, Verzii şi social-democraţii au anunţat că vor vota favorabil. Cu toate acestea, echilibrul majorităţii este în joc şi numeroasele defecţiuni ale dreptei generează îngrijorare pentru cancelarul Angela Merkel, dornică să câştige încă un mandat, în 2013. Interesat să arate preocuparea sa pentru buna gestionare a fondurilor publice, ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble, respinge ideea obligaţiunilor europene, deoarece statele membre practică propria lor politică bugetară. Cuvântul euroobligaţiuni rămâne tabu în rândurile aliaţilor de la guvernare, CSU şi FDP. Pentru purtătorul de cuvânt pe chestiuni financiare al grupului CDU-CSU, Klaus Peter, Europa nu are nevoie de euroobligaţiuni, ci de bugete solide. Şi acestea se realizează cu economii solide, nu cu euroobligaţiuni. „Am devenit trezorierul Europei?” se întreabă cei de la Bild. Partidul Liberal (FDP) nu exclude ruperea acordului de coaliţie, din cauza neînţelegerilor cu creştin-democraţii. Întotdeauna precaută şi pragmatică, Angela Merkel consideră că ideea nu e coaptă. În acest timp, potrivit ultimelor sondaje, germanii rămân eurooptimişti. 2 din 3 repondenţi consideră că moneda euro va exista în continuare, în viitorii zece ani, iar 53% estimează că actuala criză din zona euro nu se va înrăutăţi în viitorul imediat.
