Cetăţenii europeni şi părţile interesate din statele membre sunt invitaţi să-şi spună părerea asupra oportunităţii modificării prevederilor care se referă la ora de vară. Consultarea publică este deschisă până în data de 16 august şi este disponibilă online. În UE, dispoziţiile privind ora de vară prevăd ca ora să fie schimbată de două ori pe an, pentru a se ţine seama de evoluţia tiparelor de lumină naturală şi pentru a profita de lumina zilei într-o anumită perioadă de timp.
Norme la nivelul UE există din anii 1980 şi sunt în prezent stipulate de Directiva 2000/84/CE. Aceasta prevede obligaţia statelor membre de a trece la ora de vară în ultima duminică din martie şi la cea de iarnă în ultima duminică a lunii octombrie. Obiectivul legislaţiei UE privind dispoziţiile referitoare la ora de vară a fost să armonizeze calendarele naţionale existente care erau divergente, asigurând astfel o abordare armonizată în cadrul pieţei unice. Consultarea face parte din evaluarea aprofundată a dispoziţiilor europene relevante, pe care Comisia Europeană a lansat-o în urma rezoluţiei adoptate, în februarie 2018, de Parlamentul European. Aceste demersuri vor stabili dacă normele în vigoare ar trebui sau nu modificate.
Alinierea practicilor naţionale la cele ale ţărilor învecinate
Majoritatea statelor membre ale UE au o lungă tradiţie privind ora de vară, dintre care majoritatea datează deja din timpul Primului şi celui de-Al Doilea Război Mondial sau de la criza petrolului din anii 1970. La momentul respectiv, dispoziţiile referitoare la ora de vară aveau drept scop economia de energie. Cu toate acestea, au existat şi alte motivaţii, cum ar fi siguranţa rutieră, prelungirea timpului dedicat activităţilor recreative seara sau, pur şi simplu, alinierea practicilor naţionale la cele ale ţărilor învecinate sau ale principalilor parteneri comerciali.
Statele membre sunt grupate în trei zone cu fuse orare
În paralel cu dispoziţiile UE şi independent de acestea, statele membre sunt grupate în trei zone cu fuse orare sau ore legale diferite. Decizia privind ora legală nu este, ca atare, afectată de normele UE privind ora de vară. În prezent, statele membre ale UE acoperă trei fuse orare: ora Europei Occidentale sau ora Greenwich (GMT), ora Europei Centrale (GMT + 1) şi ora Europei de Est (GMT + 2). Opt state membre (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania şi România) aplică GMT + 2 ca oră legală. 17 state membre (Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Polonia, Republica Cehă, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Suedia, Ţările de Jos şi Ungaria) aplică GMT+1, iar trei state membre (Irlanda, Portugalia şi Regatul Unit) aplică GMT.) Aceasta este determinată în relaţie cu GMT (ora Greenwich) sau UTC (ora universală coordonată).
Ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că disponibilitatea luminii diurne variază în funcţie de localizarea geografică a statelor membre ale UE. În statele membre situate în partea de nord a continentului există o variaţie sezonieră relativ mare în ceea ce priveşte lumina diurnă disponibilă, caracterizată prin ierni întunecate cu puţină lumină diurnă şi veri luminoase cu nopţi scurte. În statele membre din sudul Europei distribuţia de lumină naturală pe timp de zi şi de noapte nu se schimbă aproape deloc pe parcursul anului. 
