Angela Merkel a făcut o scurtă declaraţie, ieri după-amiază, asupra situaţiei din Turcia. În deplin acord cu alţi lideri europeni, cancelarul german a condamnat fără rezerve puciştii, solicitând ca toate schimbările politice să respecte statul de drept. Cancelarul şi-a exprimat solidaritatea cu toate forţele politice, atât cele care formează majoritatea cât şi cele din opoziţie. Ceea ce a frapat în declaraţia sa a fost faptul că n-a citat numele preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Nicăieri în declaraţia sa n-a lăsat să se înţeleagă că ar fi fost în contact cu acesta în ultimele ore. Şi dacă Merkel a luat distanţă de Erdogan are probabil motive. Faptul că, totuşi, în weekend cancelarul s-a exprimat asupra situaţiei din Turcia, demonstrează importanţa situaţiei politice din această ţară pentru Germania. Prima explicaţie este aceea că diaspora turcă din Germania, evaluată la 3 milioane de persoane, constituie cea mai importantă comunitate turcă în străinătate. La alegerile din 1 noiembrie 2015, partidul AKP a luat 49,5% din voturi în total, dar 59,7%.-570.000 de turci – s-a înregistrat în Germania. În noaptea puciului, doar 5.000 de turci au manifestat la Essen, 2.000 la Berlin, 1.800 la Karlsruhe şi 1.500 la Hamburg pentru susţinerea lui Erdogan. Acordul din luna martie dintre UE şi Turcia s-a perfectat la insistenţa cancelarului Angela Merkel, dar a urmat, la 2 iunie a.c, în Bundestag, recunoaşterea genocidului armean din 1915 şi tensiunile dintre cele două ţări s-au făcut resimţite. Chiar dacă nici Angela Merkel, nici Sigmar Gabriel (vicecancelar şi preşedinte SPD), nici Walter Steinmeier (şeful diplomaţiei germane) n-au participat la vot, Ankara n-a putut trece cu vederea. Ca represalii, Erdogan a refuzat la mijlocul lunii iunie deputaţilor germani să viziteze 220 de militari ai Bundeswehr, staţionaţi la Incirlik, în sudul Turciei. În Germania armata depinde de Bundestag. Condamnând puciştii în numele democraţiei Angela Merkel n-a avut vreo remarcă pentru Recep Tayyip Erdogan.
