În timp ce rebelii libieni anunţă că au repurtat un nou succes, miercuri, 15 iunie a.c., în vestul ţării, preluând controlul asupra a trei localităţi pe ruta spre Tripoli, îndoiala asupra capacităţii NATO de a-şi îndeplini misiunea se accentuează. În Italia, un ministru şi important lider al Ligii de Nord, partid aliat lui Silvio Berlusconi, a cerut miercuri să se pună capăt raidurilor italiene în Libia, preferând ca finanţarea Romei să se îndrepte spre „dezvoltarea democraţiei”. Norvegia a anunţat deja că se pregăteşte să-şi retragă forţele aeriene. Marţi, purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, a încercat să risipească îndoielile, declarând că „NATO dispune de mijloacele necesare pentru menţinerea presiunii asupra colonelului Gaddafi”. La rândul său, premierul britanic David Cameron a dat asigurări că armata britanică va continua misiunea sa în Libia „atât timp cât este nevoie”. Derularea evenimentelor militare din Libia, îndeosebi costurile angajării, nu sunt privite cu ochi buni de unii congresmeni americani, care au contestat în justiţie decizia preşedintelui Barack Obama de a lansa operaţiuni militare în menţionata ţară. Textul care acuză preşedintele american şi secretarul de stat al Apărării, Robert Gates, aduce în discuţie „constituţionalitatea războiului” şi „decizia unilaterală a angajării forţelor armate contra regimului lui Muammar Gaddafi”, fără declaraţia de război a Congresului. Constituţia americană rezervă Congresului dreptul de a declara război, deşi numeroşi preşedinţi americani n-au obţinut unda verde a parlamentarilor. „Ce naiba facem în Libia”? a întrebat congresmenul american Walter Jones în faţa instanţei de judecată. Republicanul Tim Johnson n-a ezitat să afirme că acest război este „clar şi absolut ilegal”. Ron Paul, candidatul republican pentru nominalizarea la alegerile de anul viitor şi îndârjit adversar al intervenţiei militare a SUA este, de asemenea, printre semnatarii plângerii. În 1999 o acţiune similară în justiţie a fost iniţiată de republicanul Tom Campbell împotriva preşedintelui Bill Clinton, contestând lipsa de constituţionalitate a bombardamentelor americane în Serbia. Plângerea sa a fost respinsă de instanţa de judecată. De această dată, autorii plângerii sunt convinşi că argumentele lor prevalează asupra celor ale administraţiei de la Casa Albă care, la rândul său, asigură că intervenţia este limitată şi nu reprezintă o încălcare a Constituţiei. Adversarii războiului din Libia invocă o încălcare a Tratatului Atlanticului de Nord, ratificat de Congresul american şi, în special, utilizarea fondurilor băneşti pentru operaţiunile din Libia fără acordul Congresului. Ceea ce violează Constituţia. Legea americană din 1973 cu privire la competenţele de război („War Powers Resolution”) limitează prerogativele prezidenţiale în declanşarea războaielor, ceea ce n-a respectat Barack Obama. Legea stipulează că fără autorizarea Congresului retragerea trebuie antrenată în 60 de zile, maximum 90 de zile, şi această limită va fi atinsă duminică.
