Ministerul Sănătăţii a stabilit clasamentul spitalelor din Dolj

0
397

În urma clasificării spitalelor, cele mai multe unităţi sanitare din judeţul Dolj nu au reuşit să urce mai sus de categoria a patra din cinci posibile. Poziţia cea mai bună este ocupată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova, şi el însă mult mai slab cotat decât alte unităţi sanitare mari din ţară, cum ar fi cele din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş sau Constanţa. Clasamentul este unul cu miză pentru spitale mai ales prin prisma faptului că, în funcţie de poziţia ocupată, acestea vor primi mai mulţi sau mai puţini bani decât până acum.

Niciuna dintre cele 15 unităţi spitaliceşti doljene nu figurează în topul centrelor medicale din ţară. Chiar dacă Spitalul Judeţean din Craiova este cel mai mare din Oltenia, acesta nu s-a clasat decât în categoria a doua cu plan de conformare, adică, dacă nu va îndeplini o serie de condiţii asumate, poate chiar să mai retrogradeze o poziţie. Reprezentanţii spitalului au declarat însă că până la sfârşitul anului vor încerca să îndeplinească toţi indicatorii necesari pentru a accede printre cele mai bune unităţi din România. „Ministerul Sănătăţii a decis să intrăm în categoria a doua. Este o poziţie pe care trebuie să o recunoaştem, dar vom face tot ce trebuie pentru a intra în categoria întâi. Sunt o serie de modificări pe care trebuie să le realizăm”, a declarat conf. univ. dr. Florin Petrescu, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova.

Pe primele locuri la nivel naţional, adică în categoria întâi, se găsesc doar opt spitale: Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă din Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, Spitalul Militar Central din Capitală, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Timişoara,  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Iaşi.

Cele mai multe spitale – în categoria a patra

La nivel judeţean, imediat în urma Spitalului de Urgenţă din Craiova, se găsesc alte trei unităţi plasate tot în categoria a doua, dar monoprofil, toate cu plan de conformare. Este vorba de Spitalul de Boli Infecţioase din Craiova, Spitalul de Neuropsihiatrie şi Centrul de Cardiologie. Cele mai multe spitale se găsesc însă în categoria a patra a nivelului de competenţe, deservind populaţia pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate. Aici au fost repartizate Spitalul Municipal „Filantropia” din Craiova, Spitalul „Filişanilor” din Filiaşi, Spitalul Municipal Băileşti, Spitalul Municipal Calafat şi Spitalul Orăşenesc Segarcea. Tot în categoria a patra, dar cu plan de conformare, sunt incluse Spitalul Orăşenesc „Aşezămintele Brâncoveneşti” din Dăbuleni, Spitalul Clinic CF Craiova şi Spitalul Clinic de Urgenţă Militar „Dr. Ştefan Odobleja”. În ultima categorie, cea de-a cincea, se găsesc trei unităţi sanitare: Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna şi Centrul Medical „Mogoş Med” din Craiova.

Clasificarea spitalelor stabileşte nivelul de competenţe

Şi la nivel naţional, cele mai multe spitale se găsesc în categoriile a patra şi a cincea. În treapta întâi au fost incluse doar unităţile cu un nivel de competenţe foarte înalt. Mai exact, acele spitale care oferă asistenţă medicală la nivel regional, nu doar pentru populaţia din judeţul respectiv, ci şi pentru judeţele limitrofe. Acestea trebuie să dispună de cel mai înalt nivel de dotare şi încadrare cu resurse umane corespunzătoare. Spitalele de categoria a doua sunt unităţile sanitare cu nivel de competenţă înalt. Ele deservesc populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi din judeţele limitrofe cu nivel înalt de dotare şi încadrare resurse umane şi care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad mare de complexitate. În categoria a treia se află spitalele cu nivel de competenţă mediu, unităţi care deservesc populaţia judeţului din aria administrativ-teritorială unde îşi are sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe, pentru afecţiuni cu grad mediu de complexitate. În categoria a patra se găsesc unităţile sanitare cu nivel de competenţă bazal ce se adresează pacienţilor cu afecţiuni cu grad mic de complexitate. În fine, în ultima categorie, sunt spitalele cu nivel de competenţă limitat – cele care asigură servicii medicale pentru îngrijirea bolnavilor cronic, servicii medicale într-o singură specialitate sau servicii paleative.