„Bună seara, domnule Wilde!”, o comedie muzicală plină de culoare, în premieră la Teatrul Liric

0
290

În stilul vivace, inconfundabil al lui Oscar Wilde – ce aplică magistral în comedie principiul conform căruia viaţa imită arta, şi nu arta imită viaţa –, cel mai nou spectacol al Teatrului Liric „Elena Teodorini”, „Bună seara, domnule Wilde!”, după piesa de teatru „Ce înseamnă să fii onest”, ne înfăţişează o poveste plină de spirit şi graţie, care se încheie fericit prin naşterea unor cupluri engleze adorabile. O lume plină de culoare în vremuri mohorâte, subliniază regizoarea Alina Rece, iar actorii din distribuţie o susţin numaidecât. „Este un spectacol complex, ne-a pus şi încă ne pune în încurcătură, ca actori. Dar până la urmă asta e frumuseţea!”, mărturiseşte Laurenţiu Nicu.

Compusă de maestrul Alexandru Iosub, muzica se doreşte a fi „simplă, vivantă, sensibilă, care se adresează direct sufletului”. „Şi se potriveşte foarte bine cu coregrafia maestrului Francisc Valkay!”, adaugă Eva Ştefănescu, solist balet şi, totodată, asistent coregrafie. „Bună seara, domnule Wilde!” va avea o dublă premieră – mâine, 18, şi sâmbătă, 20 aprilie, de la ora 19.00 –, fiind cel de-al treilea spectacol cu care Liricul craiovean iese la rampă în această stagiune, după „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini, din 11 octombrie 2012, şi „Zâna păpuşilor” de Josef Bajer, din 14  martie a.c.

Ca gen, comedia muzicală revine pe scena Teatrului Liric „Elena Teodorini” după mai bine de două decenii. «Încercăm să reluăm tradiţia acestor spectacolele ce au făcut „carieră” pe scena noastră în anii ’80. Cred că ultimul prezentat a fost „Uite tata, nu e tata”. Vom vedea, în urma analizei impactului pe care îl va avea la public, dacă acest gen va mai fi abordat în anii următori», declară managerul instituţiei, Antoniu Zamfir, aproape convins însă că spectacolul se va bucura de succes. Este şi o strategie, mărturiseşte acesta: publicul atras astfel spre sala de spectacole ar putea reveni şi la alte reprezentaţii mai „grele”, precum cele de operă. De altfel, artiştii au în plan, pentru această toamnă, premiera spectacolului „Otello”, de Giuseppe Verdi.

 

„Susţinem ideea de diversitate a genurilor pe care le aducem în faţa publicului”

Alina Rece - regizor, Antoniu Zamfir - manager Teatrul Liric, Alexandru Iosub - dirijor

Pe scena Teatrului Liric, spectacolul „Bună seara, domnule Wilde!” trebuia să fie prezentat în premieră încă din luna decembrie a anului trecut, însă a fost amânat din cauza unor probleme de sănătate ale regizoarei Alina Rece. „Este un spectacol realizat cu costuri cât se poate de reduse şi cu efecte maxime. Efectele la public sper să fie maxime! Dar asta se va demonstra după vizionare”, spune managerul Antoniu Zamfir.

Prezentată cu ani în urmă pe această scenă, comedia muzicală, ca gen, s-a bucurat de mare succes, ceea ce a dat încredere conducerii instituţiei să o reia. În plus, se impune o diversificare a repertoriului, consideră Zamfir: „Este un gen atipic oarecum pentru o instituţie de natura Teatrului Liric, dar susţinem ideea de diversitate. Suntem o instituţie complexă, care avem posibilităţi şi tehnice, şi interpretative foarte mari. Iar acest spectacol este realizat în întregime de actorii teatrului nostru. Încărcăm să valorificăm potenţialul fiecăruia în parte”.

Regizoarea Alina Rece: „Sunt convinsă că spunem o poveste de care oamenii au nevoie”

Dragoş Dragomirescu (Lady Bracknell): «Spectacolul acesta este un melanj de culori de care publicul cu siguranţă are nevoie. Noi, ca personaje, suntem foarte coloraţi. Culorile duc, alături de muzică şi de text, la optimismul de care avem nevoie cu toţii în vremurile pe care le trăim şi care sunt aşa cum sunt. Spectacolul o să placă, sunt convins!».

Viziunea regizorală a spectacolului „Bună seara, domnule Wilde!”, ca şi adaptarea textului, îi aparţin tinerei regizoare Alina Rece, nerăbdătoare şi, emoţionată, la rândul său, de impactul pe care reprezentaţia de mâine-seară o va avea la public. „Aştept cu foarte mare nerăbdare premiera, pentru că după mult timp montez comedie muzicală şi am sentimentul că publicul are un orizont de aşteptare foarte mare. Trăim într-o perioadă destul de încărcată şi de cenuşie şi încercăm, astfel, să deschidem o poartă spre o lume mai frumoasă şi mai bună, pe care am avut-o cândva, dar am pierdut-o”, a mărturisit aceasta.

Încântată de jocul actoricesc, Alina Rece e convinsă că şi publicul va şti să îl aprecieze. „Oscar Wilde scrie extraordinar de bine, iar actorii au intrat profesionist, extraordinar de frumos şi ritmic în roluri. E o dozare a energiei foarte complicată pe care ei au reuşit să o câştige. Aştept cu nerăbdare reacţia publicului la un efort pe care l-am făcut cu toţii. Sunt convinsă că spunem o poveste de care oamenii au nevoie”.

Absolventă a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti – Secţia Regie de Teatru, la clasa prof. univ. dr. Cătălina Buzoianu, şi doctor în filologie al Universităţii din Craiova, Alina Rece a regizat nenumărate piese de teatru, cât şi spectacole pentru copii. Este membră a UNITER, autoare a 30 de scenarii şi dramatizări după diverşi autori români şi străini. Cu Teatrul Liric „Elena Teodorini” se află însă la prima sa colaborare.

Maestrul Alexandru Iosub: „Muzica mea slujeşte, cred, ideea dramaturgică a lucrării”

Eva Ştefănescu (Marianne): «Marianne este fată în casa domnişoarei Cecily. Este un personaj vivace şi foarte ofertant».

„O întreprindere dificilă şi, totodată, plăcută” consideră maestrul dirijor Alexandru Iosub că este noul spectacol, pentru care a compus muzica. „E o muzică simplă, eu aşa o consider, plăcută. Slujeşte, cred, ideea dramaturgică a lucrării. O muzică vivantă, pe alocuri sentimentală… Mi-am dorit ca ea să aducă, pe lângă text, un pic de voioşie pentru onoratul public. Să fie plăcută, fredonabilă – ca dovadă, a fost foarte uşor învăţată de actori. Şi cred că merge direct la suflet”, afirmă maestrul Alexandru Iosub, sub a cărui conducere muzicală Orchestra Teatrului Liric va evolua la premiera de mâine-seară.

Anca Ţecu (Cecily Cardew): «Cred că semăn foarte mult cu acest personaj. Este definit de naivitate, puritate, frumuseţe, candoare, curiozitate…».

Coregrafia spectacolului îi aparţine lui Francisc Valkay, reputat balerin, coregraf, regizor şi promotor cultural, cu care Liricul craiovean a mai colaborat, recent, la punerea în scenă a spectacolului „Zâna păpuşilor” de Josef Bajer. De asemenea, tot la Craiova, Francisc Valkay i-a fermecat pe cei mici cu musicalul „Micuţa Dorothy” şi opereta „Soldăţelul de plumb”, iar pe cei mai mari cu opera „Traviata”, de Giuseppe Verdi, ori cu spectacolul extraordinar de dans „El Amor”. Cât despre scenografie, aceasta poartă semnătura lui Răsvan Drăgănescu, cel care, încă din 2000, a realizat decoruri şi costume pentru cvasitotalitatea premierelor Teatrului Liric.

***

Edith Mag (Gwendolen Fairfax)

Intriga piesei lui Oscar Wilde se construieşte în jurul jocului de-a viaţa. Tinerii Algernon (Laurenţiu Nicu) şi Jack (Cosmin Vasilescu) jonglează cu propriile identităţi până când fantasma ia locul realităţii. Nici măcar din iubire Cecily (Anca Ţecu) şi Gwendolen (Edith Mag), tinerele de care cei doi se îndrăgostesc, nu-i pot accepta decât prin falsele identităţi pe care aceştia şi le creaseră. Întreaga poveste e spusă în stilul umorului englezesc tăiat de note idilic moralizatoare specifice lui Wilde. Din distribuţie mai fac parte Dragoş Dragomirescu (Lady Bracknell), Lelia Vais (Miss Prism), Dan Cornescu (Chasuble) – asistent regie, Eva Ştefănescu (Marianne) – asistent coregrafie şi Dragoş Teodorescu (Lane), cărora li se alătură Ansamblul de Balet al Teatrului Liric.

Biletele pentru spectacol pot fi procurate de la Agenţia instituţiei (tel. 0351.442.471) şi costă, în funcţie de categoria locului, 15, 20 şi 30 lei, cu reducere pentru elevi, studenţi şi pensionari la 10, 15 şi 20 lei.

 

Cosmin Vasilescu (Jack Worthing): «Jack este un dandy care se îndrăgosteşte şi devine nebunatic, nu ştie ce face şi emoţiile îl copleşesc. Ajunge să descopere, pe de o parte, iubirea pentru Gwendolen şi, pe de altă parte, prietenia cu Algernon. Surpriza o să o aflaţi la final! A fost mult de muncă la acest spectacol, dar şi foarte frumos, ne-am simţit bine cu toţii. Însă cel mai important lucru este să placă publicului şi acesta să revină cu drag în sala Teatrului Liric».

Laurenţiu Nicu (Algernon Moncrieff): «Din punctul meu de vedere, ca actor – şi cred că şi colegii mei gândesc la fel –, repetiţiile pentru noi au fost o bucurie, deşi e un spectacol complex, de o factură diferită. Ne-a pus şi încă ne pune în încurcătură, ca actori, dar până la urmă asta e frumuseţea! Spun că au fost o bucurie pentru că ne place să descoperim, să ne jucăm, să construim şi să ne surprindem reciproc, iar ocazia aceasta ne-a dat-o Alina Rece».