Ţările din Golf îşi închid ambasadele din Damasc

0
157

Şase monarhii arabe din Golf au decis închiderea ambasadelor din Damasc, pentru a semnala repudierea represaliilor din Siria, a anunţat, ieri, secretarul general al organizaţiei regionale Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG). Printr-un comunicat, Abdellaif al-Zaiani a justificat această decizie prin „persistenţa regimului sirian în masacrarea poporului său, alegerea opţiunii militare şi respingerea tuturor iniţiativelor destinate găsirii unei soluţii la criză”. Abdellaif al-Zaiani a cerut comunităţii internaţionale să acţioneze urgent şi decisiv pentru oprirea crimelor şi masacrelor în Siria, precum şi încălcării flagrante a demnităţii şi drepturilor legitime ale sirienilor. Înaintea acestei decizii colective, două ţări din CCG, Arabia Saudită şi Bahrein, anunţaseră decizia închiderii ambasadelor lor din Damasc. Arabia Saudită a luat această decizie încă de miercuri, anunţând chemarea diplomaţilor săi din Siria. A urmat, joi, Bahreinul. Arabia Saudită are un cuvânt greu în lumea arabă şi s-a arătat foarte critică la adresa regimului sirian, încă din luna august a anului trecut, când şi-a retras ambasadorul de la Damasc expulzând, la rândul său, ambasadorul Siriei. Cele cinci partenere din CCG au făcut acelaşi lucru, denunţând „masacrul colectiv comis de regim”. În afara Arabiei Saudite şi Bahreinului, CCG mai cuprinde Emiratele Arabe Unite, Qatar, Oman şi Kuweit. Armata siriană „n-a intervenit decât în cazurile în care a trebuit să intervină şi biserica poate juca, în continuare, un rol pacificator”, a spus joi, în faţa presei, la Roma, patriarhul sirian Gregoire III Laham. Şeful bisericii greco-melkite a fost primit în audienţă de Benoit XVI, potrivit unui comunicat al Vaticanului. Laham a recunoscut că „nici soldaţii, nici militanţii nu sunt sfinţi”, dar a deplâns rolul presei occidentale, angajată într-o campanie „de manipulare a informaţiilor”. De cealaltă parte, agenţia catolică Fides, prin Samir Nassar, arhiepiscop maronit de Damasc, a descris Siria ca prizată unui „impas mortal”. În Siria multiconfesională, 7,5% din cei 20 de milioane de locuitori sunt creştini. O echipă comună a guvernului sirian, ONU şi Organizaţiei de Cooperare Islamică (OCI) va proceda, în week-end, la o evaluare, în teren, a drepturilor umanitare în Siria, a declarat, joi, Valerie Amos.Cordonatorul ajutoarelor de urgenţă al ONU a adăugat că misiunea se va întâlni în oraşele Homs, Deraa, Hama, Alep, Latakia, Tartus şi suburbiile din Damasc cu rebelii. Oraşul Idrib, unde forţele guvernamentale au bombardat în ultimele zile, pentru a recâştiga controlul, nu apare în listă. Mai mulţi diplomaţi au afirmat că Valerie Amos a cerut ca şi acest oraş să fie vizitat, dar guvernul sirian nu l-a inclus în lista finală. Cu toate acestea, Rusia continuă să se opună tuturor formelor de presiune asupra Siriei. Moscova nu va aproba rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU fără părţile implicate – forţele regimului şi combatanţii – chemate să renunţe la arme. Acesta a fost mesajul transmis la Paris, de preşedintele Consiliului federaţiei (Camera înaltă a Parlamentului), Valentina Matvienko. După o discuţie cu Alain Jupe, joi, 15 martie, numărul trei al regimului rus a negat, într-un interviu pentru „Le Monde”, ideea schimbării poziţiei Moscovei în chestiunea siriană. În ziua precedentă, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, criticase „marile întârzieri” pe care le are regimul Bachar al-Assad în privinţa reformelor politice. Dar asta nu înseamnă că va fi acceptată ideea unei ingerinţe străine, o presiune exterioară unilaterală asupra Siriei, a mai completat Valentina Matvienko.