La Teatrul „Colibri” în ogradă e o pisică moartă!

0
560

Aceeaşi Mărie cu… aceeaşi pălărie la Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” din Craiova după organizarea concursului de proiecte de management pentru ocuparea postului de manager. De fapt, se numeşte Doina Rodica Berceanu, iar pălăria pe care o poartă – una pare-se mult prea mare pentru capul domniei sale – este neschimbată de vreo şase ani. Adică de când s-a hotărât să dea anonimatul postului de sufleor al Teatrului Naţional „Marin Sorescu” pe lumina reflectoarelor de la Teatrul de Păpuşi. În urma concursului de acum câteva zile, a fost creditată pentru un nou mandat, de trei ani, în fruntea instituţiei. Surprinzătoare decizie a comisiei de evaluare. Ca şi schimbarea, de la o zi la alta, pe site-ul Primăriei Craiova, a notelor obţinute la cele două probe de Doina Rodica Berceanu şi de contracandidatul său, actorul Remus Bogdan Vlăsceanu. 

Instituţie publică de spectacol – poate cea mai iubită de micile şi marile generaţii de craioveni –, aflată în subordinea Consiliului Local Municipal, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” îşi are temeliile puse în urmă cu mai bine de o jumătate de secol, destinele sale aflându-se, în perioada 1997-2006, în mâinile acum regretatului poet şi prozator Patrel Berceanu. De altfel, absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică, Secţia Teatrologie-Filmologie. Şi soţul Doinei Berceanu.

Neschimbată de vreo şase ani, aşadar, pălăria de care vorbeam la început – prea mare fiind – poate n-a lăsat purtătorul să vadă cum un colectiv de valoroşi artişti este târât de atâta vreme prin sedii improprii desfăşurării activităţii. Sau cum din plan lipsesc cu desăvârşire amplele programe culturale şi proiecte teatrale (vezi, spre comparaţie, pe cele ale unor teatre de profil din ţară, precum „Ariel” din Tg. Mureş ori „Puck” din Cluj ori „Prichindel” din Alba Iulia şi exemplele ar putea continua), înlocuite cu o activitate… de subzistenţă. Căci în afară de obişnuitele spectacole de sâmbătă – şi acelea strecurate, din lipsa unei scene proprii, printre reprezentaţiile şi repetiţiile Teatrului Liric „Elena Teodorini” –, de premiere şi participări la festivaluri pe care le poţi număra pe degete, Teatrul de Păpuşi craiovean nu prea mai are, în ultima vreme, cu ce se lăuda. Ar mai fi poate de adăugat pomenirile cu colive în memoria răposatului soţ, pe care doamna Berceanu nu se sfieşte să le organizeze chiar în incinta instituţiei, dar asupra cărora, din anumite motive, nu insistăm.

Hocus-pocus cu notele de la concurs: s-au schimbat de la o zi la alta!

Mulţumită însă de activitatea sa mediocră de manager, Doina Rodica Berceanu – absolventă a Facultăţii de Planificare şi Cibernetică din cadrul A.S.E. – s-a înscris din nou în concursul pentru ocuparea postului de conducere. Şi, culmea, din nou a fost creditată! Prima etapă a avut loc între 5 şi 12 martie a.c. şi a constat în  analiza proiectelor de management, iar cea de-a doua s-a desfăşurat pe 15 martie a.c., când acestea au fost susţinute în cadrul interviului. Comisia de concurs – avându-i în componenţă pe consilierul municipal PD-L Nicolae Marinescu, pe Emil Boroghină, fost director al Teatrului Naţional din Craiova, şi pe Nicolae Coande, secretar literar al TNC – a notat-o cu 8,57 la prima probă şi cu 8,95 la cea de-a doua. Doina Berceanu a obţinut media 8,76, surclasându-l, astfel, cu doar 21 de sutimi, pe contracandidatul său, actorul Remus Bogdan Vlăsceanu, care a obţinut 8,55 (fiind notat cu 8,47 şi, respectiv, 8,63).

Însă trebuie neapărat precizat că acestea au fost notele afişate pe site-ul Primăriei Craiova joi, 15 martie, după-amiază, la încheierea concursului. Printr-un… hocus-pocus, ieri, 16 martie, acestea s-au transformat astfel, pe acelaşi site al municipalităţii: Berceanu Doina Rodica – 8,59 după prima etapă; 9,30 după cea de-a doua; rezultatul final – 8,95; Vlăsceanu Remus Bogdan – 8,47 după prima etapă; 8,78 după cea de-a doua; rezultatul final – 8,63. Diferenţa dintre mediile celor doi concurenţi a crescut, astfel, la 32 de sutimi.

Întrebată care este explicaţia, Viorica Gligorijevic, secretar al comisiei, nu a găsit-o. A confirmat însă că „rezultatele bune” sunt cele afişate ieri.

Conform aceluiaşi anunţ postat pe site-ul Primăriei Craiova, eventuala contestaţie este aşteptată timp de trei zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor. Din comisia de soluţionare fac parte consilierul local PSD Dan Magla, profesorul Gabriel Coşoveanu şi Dan Lupescu, director al Direcţiei pentru Cultură Dolj. O răsturnare de situaţie ar fi de dorit şi chiar de aşteptat din partea unora care cunosc – şi încă destul de bine! – activitatea de dinainte a Teatrului „Colibri”, cu toate succesele pe care colectivul său le-a reputat.

Doina Rodica Berceanu

Primăria o trimite la „Romhandicap”, iar pisica… chiar a sucombat!

Mutată în ianuarie 2006 din sediul de pe strada „Al. I. Cuza”, vizavi de Universitate, în clădirea Proiect S.A., instituţia şi-a găsit apoi, din 2009, alt adăpost: într-o casă situată pe strada „Împăratul Traian” nr. 28-30. Plăteşte aici o chirie lunară de aproximativ 10.000 de lei noi şi beneficiază de o suprafaţă de circa 1.500 mp: o curte interioară, birouri şi o hală în care îşi află locul decorurile spectacolelor – claie peste grămadă şi, în plus, suportând consecinţele ninsorilor ori zilelor ploioase.

Despre zbaterea sa continuă de a manageria profesionist această instituţie Doina Rodica Berceanu a încercat să ne convingă ieri, când i-am făcut o vizită inopinată la teatru. A îngăimat ceva despre nenumăratele solicitări pe care le-a făcut pentru obţinerea unui sediu propriu şi despre varianta oferită de municipalitate: «La Romhandicap, pe „Olteţ” nr. 5!»… Şi ceva despre cea mai recentă premieră, „Sarea-n bucate”, care va avea loc la sfârşitul lunii. În entuziasmul expunerii măreţelor proiecte, dând să ne arate câteva minunate păpuşi aflate într-una dintre neîngrijitele încăperi ale sediului (în acord cu vraiştea din curte, de altfel…), Doina Berceanu a descoperit în propria ogradă… ce credeţi? O pisică moartă! „Zât!”, a bătut doamna din picior, sperând din tot sufletul că mâţa nu sucombase taman acolo, ci doar stătea tolănită sub soarele primăvăratec… Văzând că nu mişcă, şi-a dus îngrijorată mâna la bărbie: „Of, tocmai azi te găsişi să mori aci!”.

Fără să vrea, Doina Rodica Berceanu ne-a arătat cam cum ştie să se gospodărească, de vreo şase ani, în propria ogradă… În care – fiţi cu convingere! – n-a aruncat nimeni pisica moartă! Ea era acolo, dar managerul – atât de apreciat şi susţinut de unii – n-a putut-o vedea, probabil, de pălăria cu pricina, mult prea mare şi de-acum cam boţită…

P.S. De somnul de veci al bietei feline s-a îngrijit unul dintre angajaţii teatrului, care a înmormântat-o chiar în curtea instituţiei, la loc cu verdeaţă…