Adunarea Generală a ONU a declarat 2011 drept Anul Internaţional al Pădurilor, pentru a atrage atenţia asupra modalităţilor în care pot fi îmbunătăţite zonele împădurite care acoperă 31% din suprafaţa uscată a planetei. În plus, perioada cuprinsă între 15 martie şi 15 aprilie este declarată “Luna Pădurii”, unul dintre cele mai importante evenimente silvice şi ecologice. Acest demers reprezintă o modalitate de a sensibiliza şi de a trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte defrişările masive.
Pădurea a jucat mereu un rol esenţial în viaţa planetei, în evoluţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti. Rolul şi importanţa acesteia a fost însă diferit percepută în timp şi spaţiu, în strânsă legătură cu dezvoltarea inegală a societăţii omeneşti în diferitele regiuni geografice. “Dacă iniţial pădurea a fost apreciată ca adăpost, refugiu şi sursă de hrană, atât pentru oameni, cât şi pentru animale, preţuită pentru cantitatea de fructe şi de iarbă produsă sau pentru cantitatea şi calitatea vânatului adăpostit, în timp, pădurile au reprezentat un obstacol în calea dezvoltării agriculturii şi creşterii animalelor, dar şi sursa nevoii de material lemnos, fiind decimate, corespunzător gradului de dezvoltare a acestor noi ramuri”, a declarat Monica Mateescu, directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova.
“Pădurea capătă valori noi”
Pădurea contribuie la purificarea aerului de microbi, praf, fum şi gaze toxice, consumă o mare cantitate de dioxid de carbon şi reface stocul de oxigen, iar printr-o serie de substanţe pe care le degajă distruge microorganismele, împiedică extinderea unor boli infecţioase. În zonele cu relief accidentat pădurea împiedică sau reduce scurgerile de suprafaţă a apelor, contribuie la reglarea debitelor izvoarelor şi la ameliorarea calităţii apei, influenţând în mare măsură potenţialul hidroenergetic. Pădurea favorizează infiltrarea apei în sol şi menţinerea unui regim hidric favorabil solurilor forestiere, împiedică sau reduce intensitatea fenomenelor torenţiale şi a avalanşelor, cu toate urmările lor păgubitoare asupra mediului şi economiei, în ansamblu.
“În contextul actual, când schimbările climatice sunt evidente, iar manifestarea lor nu a atins, încă, nivelul maxim preconizat, pădurea capătă valori noi şi, ca şi în ancestralul omenirii, recapătă statutul de adăpost, refugiu, singură alternativă”, a mai explicat Monica Mateescu. Evenimentul ecologic „Luna pădurii” capătă alte semnificaţii şi dimensiuni. Din păcate, urmare a nepăsării omenirii, ceea ce trebuia să fie o sărbătoare devine un prilej de îndemn la inevitabilă conduită responsabilă, fiind evidentă necesitatea unei constante a participării colective la reconstrucţia zonelor afectate şi refacerea acestei bogăţii care ne susţine existenţa. Astăzi, mai mult decât oricând, fiecare dintre noi trebuie să se implice în acţiuni voluntare menite a proteja mediul înconjurător, a recrea natura în care copacii să-şi regăsească locul binemeritat. “Realitatea nu lasă loc multor speranţe, dar ele există, iar pentru realizarea lor trebuie – oare, pentru a câta oară? – să ne întoarcem faţa spre cea care ne-a salvat de-atâtea ori, în milenii de existenţă – pădurea”, a conchis directorul ARPM Craiova.
