Ieri, 16 februarie a.c., în cursul celei de-a 55-a Conferinţă de Securitate de la Munchen, unde şefi de stat şi de guverne, miniştri şi experţi în relaţii internaţionale s-au reunit pentru trei zile, Angela Merkel a avut un discurs, în care a pledat pentru păstrarea tratatului nuclear iranian şi a multilateralismului, în timp ce vicepreşedintele american, Mike Pence, a solicitat aliaţilor europeni o ieşire şi JCPOA din 2013 şi o respingere a gazului rusesc. Referirile Angelei Merkel au vizat explicit şi poziţia SUA faţă de conducta internaţională de gaz Nord Stream II. „Am importat cantităţi mari de gaze ruseşti şi în timpul războiului rece. Nu ştiu de ce astăzi ar trebui să fie alte timpuri, atât de rele”. Pe teritoriul comerţului, cancelarul a fost de asemenea sever, neezitând să se arate şocată de recentele acuzaţii ale administraţiei americane care au calificat automobilele europene ca ameninţări pentru securitatea europeană. Cancelarul a spus că BMW „cea mai mare fabrică din lume, se găseşte în Carolina de Sud şi nu în Bavaria”. O altă temă a fost părăsirea Tratatului privind forţele nucleare intermediare (INF), semnat în 1987 de liderii american şi rus din epocă, Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov. Dacă Angela Merkel a fost un interlocutor privilegiat pentru Washington, pe mandatul lui Barack Obama, lucrurile nu mai stau identic acum, când la Casa Albă se află Donald Trump. Angela Merkel a subliniat importanţa NATO, de care este nevoie, într-o epocă agitată. Discursul lui Mike Pence care i-a urmat a evidenţiat mai multe asimetrii între SUA şi Europa într-o serie de probleme globale, una dintre ele fiind chestiunea Iranului, partener economic al unor ţări din Uniunea Europeană.
