Comună vestită prin hărnicia locuitorilor săi, unde numai zecile de mii de fire de varză sădite, manual, dau semnalul că, doar prin efort se pot face agoniselile de-o viaţă, Moţăţei se lasă descoperită în farmecul său unic, şi acum, la sfârşitul unei ierni amestecate în gânduri. Case primenite, străzi asfaltate, apă curentă şi sute de hectare ocupate cu răsaduri şi grâu sunt câteva dintre trăsăturile fundamentale ale acestei localităţi, ce până mai acum vreme număra peste 8.200 de suflete. Lipsa unui loc de muncă pentru cei tineri, slaba infrastructura economică din zonele apropiate au făcut ca plecările tinerilor pe alte meleaguri să devină o certitudine, iar în prezent, după ultimul recensământ din 2011, la Moţăţei mai vieţuiesc cam 6.900 de persoane.
Vechimea comunei Moţăţei este de peste 15 veacuri, când se povesteşte că, aici, au venit primii locuitori şi au întemeiat vatra satului. Mai precis, reputatul antropolog Constantin Nicolăescu Plopşor a făcut referi ample la comuna Moţăţei. Astfel, în anul 1933, un agricultor şi-a săpat pământurile de pe Valea Coţobăţului şi a scos la iveală o adevărată comoară: oală cu 32 de monede de argint romane, pe cinci dintre ele fiind bătut în relief profilul împărătesei romane Iulia, care a trăit între anii 170 şi 217 şi care a fost soţia împăratului roman Septimius Severus. Acest mic tezaur i-au făcut pe istorici să tragă concluzia că localitatea Moţăţei poartă în spate o istorie îndelungată, care se confundă cu cea a regiunii de la nord de Dunăre.
Anii aduc transformări fireşti
„Locurile acestea roditoare i-au atras tot timpul pe cei care au trecut pe aici. Mulţi dintre ei s-au aşezat în vatra satului. Cel mai vechi sat al nostru este Dobridor, care a fost locuit de oameni mai înstăriţi. Acum sunt mai mulţi bătrâni acolo şi, normal, casele lor sunt puţin mai vechi”, spune primarul Constantin Enea. În pofida condiţiilor economice, ce s-au schimbat brusc în ultimii ani, localnicii din Moţăţei au ştiu să se adapteze şi să nu rateze ocazia oferită de proximitatea unuia dintre cele prolifice soluri agricole: cernoziomul. Primarul gospodăreşte cele trei sate ce alcătuiesc comuna: Dobridor, Moţăţei şi Moţăţei Gară. Ultimul a fost înfiinţat în perioada comunistă, când a fost construită şi calea ferată, iar în jurul ei a apărut şi o mică platformă agroindustrială. Acum, mai toate gospodăriile sunt racordate la apă potabilă, drumurile sunt asflatate sau pietruite, iar spiritul antreprenorial pare să crească încet dar sigur, ba cu câteva magazine alimentare, ba o spălătorie auto.
Spui Moţăţei, spui patria verzei!
Dumnezeu i-a procopsit pe cei de aici cu cel mai bun teren agricol posibil. Dovadă sunt zecile de solarii pe care le întâlnim la tot pasul prin Moţăţei. Poate şi de aceea, pe lângă alte activităţi şi încercări temerare de a-şi spori veniturile, cei din localitate mizează pe mai departe pe cultivarea verzei. „Tot pământul nostru dă roare. Nu putem spune că suntem posesorii unui brand, precum lubeniţele de Dăbuleni sau roşiile de Poiana Mare, dar când aduce în discuţie varza, suntem cei mai buni”, ne-a amintit Constantin Enea.
Mai greu cu posibilităţile de desfacere a producţiei, pentru că oamenii trebuie să ia calea lungă a pieţelor din nordul Olteniei, ba chiar şi din Banat şi Transilvania, până la Cluj-Napoca. Necesitatea unei pieţe de gross este mai stringentă decât oricând. Dar, astfel de decizii se iau numai la nivel central, mai ales că presupun implicarea mai mult instituţii publice şi private. Gospodarii din Moţăţei speră ca vechile cooperative să renască, iar corvoda drumurilor pe alte meleaguri să le fie o palida amintire.
Vizita Camerei de Conturi lasă câteva urme
Camera de Conturi Dolj, prin sinteza rezultatelor acţiunilor de audit/control desfăşurate la UATC Moţăţei asupra contului anual de execuţie bugetară al anului 2014 a constatat că abaterile nu depăşesc cunatumul de 980.000 de lei. S-au estimat plăţi nelegale în sumă de 8.000 lei, la decontarea serviciilor prin contractul nr. 5.383/2013. S-au mai estimat plăţi nelegale în sumă de 478.080,87 lei (467.852,64 lei + 10.228,23 lei), la obiectivul de investiţii „Canalizare şi staţie de epurare în comuna Moţăţei, sat Moţăţei, judeţul Dolj”, cauzate de actualizarea nejustificată a preţului contractului (467.852,64 lei), respectiv de acceptarea la plată a unor situaţii de lucrări conţinând articole neexecutate în totalitate (10.228,23 lei);
La ordonatorul terţiar de credite Școala Gimnazială Moţăţei, s-au estimat plăţi nelegale în sumă de 1.274,82, pentru care s-au calculat majorări de întârziere de 407,94 lei, la obiectivul de investiţii „Construire grup sanitar P + 1”, cauzate de acceptarea la plată a unor situaţii de lucrări conţinând articole nediminuate conform actului adiţional.
Totodată, nu s-au aplicat, în totalitate, prevederile legale privind urmărirea şi stingerea creanţelor fiscale. S-a constatat, astfel, prescrierea termenul de a cere executarea silită pentru creanţe în valoare de 7.590 lei ca urmare a neiniţierii în termenul legal a măsurilor de executare silită.
Recomandări pe mai departe
Faţă de toate aceste constatări, Camera de Conturi Dolj face către Primăria Moţăţei câteva recomandări cum ar fi: colectarea tuturor creanţelor fiscale, utilizarea mijloacelor electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire şi pentru realizarea achiziţiilor directe, respectând procentul legal obligatoriu, de cel puţin 40% din valoarea totală a achiziţiilor publice finalizate în cursul anului, dar şi notificarea în SEAP pentru fiecare achiziţie directă a cărei valoare depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro fără TVA, în cel mult 10 zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la baza achiziţiei realizate.
