E o ipoteză, cea enunţată în titlul de mai sus, pe care o propun tot mai multe instanţe mediatice şi politice din Vest şi din Est, în privinţa confruntărilor cotidiene şi tot mai sângeroase care au loc în Siria. Şi ca un făcut, ori de câte ori, principalii actori internaţionali, Washington şi Moscova, decid, după fiecare întâlnire încheiată cu anunţate acorduri de pace, mai precis cu decizii de încetare a focului între taberele beligerante, de fiecare dată acestea nu doar că nu sunt respectate, dar sunt urmate imediat de alte ciocniri cu zeci şi sute de victime.
Este ceea ce s-a întâmplat şi alaltăieri când, la nord de oraşul Alep, un bombardament asupra unui spital a făcut în jur de 30 de victime, printre care, ca de obicei, femei şi copii, în timp ce peste 100 localnici au luat calea refugiului.
Informaţiile preluate de agenţiile de presă sfârşesc, iarăşi ca de obicei, într-un fel de puzzle, în care fiecare parte preferă să-şi aranjeze piesele în funcţie de propriile interese. Interese care, departe de a mai miza pe adjudecarea unei soluţii paşnice, rămân la nivelul unor acuze reciproce, din care nimeni nu poate să înţeleagă nimic.
Oricât de straniu pare, dar ţintirea aproape constantă a unor spitale – unele în grija Organizaţiei „Medici fără prontiere” – ca şi a unor unităţi de învăţământ denunţă prezenţa unor planuri nu doar aventuroase, dar şi sub iminenţa unor strategii manipulate de servicii de informaţii. Şi asta, din toate părţile: de la ruşi la americani, de la turci la cele două tabere siriene aflate într-un război fără un orizont predictibil de a se încheia curând, ca să nu mai vorbim de alianţe externe, şi acestea distribuite în două ori mai multe flancuri: Iranul şi Arabia Saudită, alături de Turcia, Irakul şi aripa islamistă din Libia, de partea Rusiei şi armatei lui Assad.
Ceea ce e sigur e că nimeni nu-şi asumă vreo responsabilitate. Dimpotrivă, războiul propagandistic e la fel de activ, deghizat într-un proces de manipulare ce reverberează vechile confruntări ideologice din vremea Războiului Rece. Surse americane, turceşti şi chiar ale unor agenţii internaţionale indică spre Moscova ca spre autorul recentelor atacuri, în timp ce de la Kremlin sunt vizate raiduri comune ale Washingtonului şi ala Ankarei, mai ales Turcia este în vizor în contextul disputelor tot mai acerbe dintre acest stat membru de bază al NATO şi Rusia lui Putin.
Aşa se face că a început să circule – şi nu doar în media – ideea revenirii, în forţă, a Războiului Rece sau, chiar mai grav, începutul unui nou război mondial, chiar înmuiat cu prefixul mini şi pe care încă de mai bine de un an, Papa Francisc îl botezase „război mondial parcelat”. Ori una ori alta, lumea de azi pare a-şi exersa, la limita deocamdată a unor jocuri de putere în conflict armat, o competiţie bezmetică de strategii menite a suspenda speranţele unei Păci mai mult decât necesare.
