SUA au ridicat, sâmbătă, sancţiunile legate de programul nuclear iranian, în urma intrării în vigoare a acordului convenit în iulie anul trecut, între Teheran şi marile puteri, a anunţat printr-un comunicat de presă John Kerry, secretarul american de stat. La rândul ei, Agenţia Internaţională de Energie Atomică (AIEA) a dat undă verde intrării în vigoare a textului, subliniind că Teheranul şi-a respectat angajamentele de reducere a programului său nuclear. Iranul a redus pentru zece ani numărul centrifugelor sale de la 19.000 la 6.000. A modificat reactorul de apă grea de la Arak, în vederea reducerii producţiei de plutoniu şi a limitat stocul de uraniu îmbogăţit. Sâmbătă, o zi importantă, cum a numit-o Yukiya Amano, directorul japonez al „jandarmeriei nucleare”, cu baza la Viena, a lăsat în urmă rezoluţia ONU, adoptată în 2006 pentru sancţionarea Iranului, acuzat de dorinţa dotării cu bomba atomică. În Iran, ridicarea sancţiunilor înseamnă o victorie a preşedintelui Rohani, care la alegerile prezidenţiale din 2013 făcuse această promisiune, dovedindu-se astfel primul preşedinte iranian capabil de respectarea unui angajament. Această victorie a mai fost dublată de încă una: eliberarea a şapte iranieni deţinuţi în SUA, în schimbul a patru irano-americanii, reţinuţi la Teheran, condamnaţi pentru spionaj, între care Jason Rezain, corespondentul Washington Post în Iran. Elveţia, care reprezintă interesele SUA în Iran, a fost felicitată pentru schimbul de prizonieri. La şase luni după acordul nuclear, ridicarea sancţiunilor permite recuperarea progresivă a fondurilor îngheţate în străinătate, evaluate după unele surse la 90 de miliarde de dolari, economia iraniană putând antama un redemaraj. Se afirmă că în primul trimestru al anului, Iranul ar putea recupera 40-50 de miliarde de dolari depozitaţi la bănci din Asia. În noul context, Teheranul va putea semna cu partenerii europeni numeroase contracte economice şi îşi va putea ridica producţia de petrol, estimată în prezent la 500.000 de barili pe zi.
