Operaţiunea militară franceză în Mali, botezată „Serval”, după numele unei feline a deşertului, a fost lansată la 11 ianuarie a.c., ca rispostă la ofensiva ameninţătoare a grupărilor islamiste din Konna, localitate situată în spatele liniei informale, care marchează împărţirea de facto a ţării între nord şi sud. Operaţiunea „Serval” a mobilizat mai multe sute de militari francezi şi toate detaşamentele cu baze în Africa. Oficial, Franţa a anunţat că, în intervenţia sa, susţine armata maliană, dar, în fapt, conduce operaţiunile lansate vinerea trecută. Potrivit generalului de divizie, secţiunea a doua, fost director al Colegiului Interarme de Apărare (CID), Vincent Desportes, care a răspuns internauţilor, Franţa deţine baze militare în Burkina Faso, Coasta de Fildeş şi Djamina. Dispune de suficiente mijloace de transport, dar are şi promisiuni internaţionale de ajutor din partea Marii Britanii, Canadei, Danemarcei şi … probabil Germaniei. Obiectivele, în număr de trei, au fost expuse repetat: securitatea resortisanţilor francezi din Bamako şi Mali, securizarea liniei de front la înălţimea localităţii Konna; formarea şi pregătirea unei forţe africane militare, compuse din diferite contingente din Niger, Burkina Faso, Benin, Togo şi Senegal, pentru a constitui o forţă coerentă care să recucerească nordul când va veni momentul. Războiul s-ar putea africaniza, Franţa nedorind să conserve multă vreme legitimitatea conducerii luptelor. Despre alte interese, eventual economice, ale Franţei, nu se suflă o vorbă. Şi, deci, nu există. Chiar dacă sunt dificil de evaluat efectivele combatanţilor adverşi, estimările sunt de 1000–1500 de luptători, bine pregătiţi şi înarmaţi, cu arme din arsenalul lui Gaddafi, folosite în Libia, în războiul de acum doi ani. Dacă nu ar fi fost război în Libia, nu ar fi fost nici în Mali. Malienii tuareg au fost mercenari la Gaddafi şi, apoi, au destabilizat nordul ţării. În plus, mişcările Ansar Eddine şi AQMI au beneficiat de arme, răspândite în Sahel. Criza libiană a făcut din Sahel o zonă vulnerabilă, veritabilă bombă, care a explodat în Mali. Parisul regretă absenţa altor membri ai UE şi inclusiv fostul ministru de Externe, Alain Jupe, a declarat că Europa, ale cărei interese vitale sunt comune, trebuie să se angajeze în Mali, unde Franţa va avea „o operaţiune lungă şi dificilă”. Islamişti au atacat, ieri, o instalaţie British Petroleum în sudul Algeriei şi au luat ostatici mai mulţi angajaţi ai grupului, de naţionalitate britanică, norvegiană şi japoneză, au anunţat surse diplomatice occidentale. Potrivit agenţiei algeriene APS, atacul s-a soldat cu un mort şi şapte răniţi, din care doi străini.
Militarii francezi s-au angajat la sol
Potrivit mai multor martori oculari, sute de soldaţi malieni şi francezi au fost văzuţi, marţi după-amiază, deplasându-se spre Diabally, o localitate din vestul statului Mali, ocupată de islamişti înarmaţi, dar bombardată noaptea trecută de aviaţia franceză. Circa 30 de vehicule blindate franceze au părăsit, marţi, capitala ţării, Bamako, îndreptându-se spre nord. Vehiculele au părăsit aeroportul din Bamako, unde îşi aveau baza, rulând spre nord, dar spre o destinaţie necunoscută. Tot marţi, spre sfârşitul zilei, Jean Yves Le Drian, a precizat că, deşi se anunţase contrariul, în prima zi a operaţiunilor, adică 11 ianuarie a.c., oraşul Konna nu a fost capturat din mâinile islamiştilor. Acest mic oraş din centrul ţării era considerat, de sâmbătă, ca fiind eliberat de jihadişti. Capturarea acestuia a constituit primul obiectiv al intervenţiei franceze în Mali. Un locuitor din Konna, intervievat marţi seara, a afirmat că armata maliană se găseşte la 20 de kilometri de oraş. Jean Yves Le Drian a mai menţionat că, în vest, grupările teroriste care au preluat oraşul Diabally sunt, în continuare, „foarte prezente” şi că „ameninţă sudul ţării”. Ministrul francez al Apărării a mai precizat că 1.700 de militari francezi sunt actualmente implicaţi în operaţiunea „Serval”, din care 800 pe teritoriul malian. El anunţase anterior o creştere progresivă de la 750 la 2.500. Practic, intervenţia armatei franceze în Mali a intrat, de ieri, într-o nouă fază. Revenit la Paris, după vizita în Dubai, preşedintele francez, Francois Hollande, a prezidat un nou Consiliu al Apărării, restrâns. Parisul desfăşoară o intensă activitate diplomatică în lumea arabo-musulmană, pentru a opri orice eventuale represalii contra resortisanţilor. O conferinţă a donatorilor este programată la Addis-Abeba (Ethiopia) pentru 25 ianuarie. Primele contingente africane sunt aşteptate pentru astăzi şi Comunitatea Economică a statelor Africii de Vest (CEDEAO) trebuie să formeze o forţă de intervenţie de 3.300 de soldaţi, conform unei rezoluţii ONU. Botezată ”Misma”, ea va fi condusă de generalul nigerian Shehu Abdulkadir. Nigeria a promis 900 de oameni şi primii dintre ei vor sosi astăzi. La rândul lor, Nigerul, Burkina Faso, Togo şi Senegalul vor trimite, în medie, 500 de oameni fiecare. Li se va alătura şi Beninul, Guineea, Gana şi Ciadul. Loviturile franceze vor continua atât la sol, cât şi din aer.
Un dispozitiv aerian întărit
Mai multe avioane de luptă de la baza Djamena, în cadrul Detaşamentului Epervier, prezent în Ciad din 1986, care dispune de două aparate Mirage F1CR şi şase aparate Mirage 2000D, precum şi trei avioane C135, au fost mobilizate şi pregătite de luptă. Alături de acestea, elicopterele de luptă, echipate cu rachete, au fost angajate în regiunea Konna. Un satelit european de observare a Pământului, Pleiades 1B, permite furnizarea de informaţii necesare. Jihadiştii au evacuat luni oraşele din nordul ţării, pe care le ocupaseră de mai multe luni, dar au încercat să pună stăpânire pe localitatea Diabally, la 400 km nord de Bamako. Potrivit Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi, numărul persoanelor deplasate în această ţară este de 230.000. Sunt destule probleme la distribuirea hranei, dar şi în rândul populaţiei.
Francois Hollande: Nu intenţionăm să rămânem în Mali
Vorbind în timpul vizitei în Emiratele Arabe Unite, Francois Hollande a asigurat că Franţa „nu intenţionează să rămână în Mali”. Operaţiunea declanşată are trei obstacole, a explicat el, unul din acestea fiind reîntregirea teritorială, prin aportul unei forţe africane „care va fi în sprijinul nostru şi chiar în zilele următoare se va afla în teren”. Lupte „corp la corp” s-au dat ieri între soldaţii francezi ai forţelor speciale şi combatanţii islamişti, la Diabally, mica localitate situată la 400 km nord de Bamako. După două zile, situaţia de ansamblu e confuză în acest oraş. Preşedintele Hollande a asigurat că „teroriştii” n-au pus stăpânire pe micul oraş, dar s-au refugiat pentru a se proteja. De asemenea, ministrul francez al Apărării, Jean Yves Le Drian, a vorbit despre fanatismul acestor grupuri organizate, extrem de determinate şi de bine înarmate. Amiralul francez Eduard Guillaud a subliniat ieri, la Europa 1, că forţele ţării sale se confruntă „într-un conflict de tip gherilă, cu care sunt obişnuiţi”. El a mai spus că aviaţia franceză a distrus în ultimele şase zile ţinte fixe, câmpuri de antrenament, depozite logistice, centre de comandă, precum cele de la Douentza sau Gao. La Paris, preşedintele UMP, Jean Francois Cope, a exprimat, ieri-dimineaţă, o mare îngrijorare în privinţa solitudinii Franţei în Mali, reafirmând susţinerea partidului său, acum în opoziţie, faţă de guvern în această intervenţie.
(Sursa de documentare: „Le Monde”, „Le Figaro”, „Liberation” şi alte site-uri franceze)
