Toată prima parte a zilei de ieri a fost bântuită de o ştire de-a dreptul trăsnită, conform căreia o poliţistă din Craiova, de la Serviciul de Ordine Publică Dolj, ar fi fost agresată de şeful ei ierarhic în urmă cu doi ani. Aşadar, protagoniştii, în cele din urmă divulgaţi, erau comisarul-şef Lidia Popescu şi comisarul-şef Mihai Stoian, aflaţi într-o răfuială tardivă. La televiziunile de ştiri, într-o întrecere năucă, ştirea în sine, livrată până la intoxicare, era însoţită de titlul halucinant „Sexgate de Oltenia”. Nu trăim într-un ocean de rigoare morală, într-o exaltare a spiritului civic şi aşa mai departe, aşa că am căscat ochii, spre a vedea despre ce este vorba. Invitat să se explice în cele din urmă, comisarul-şef Lidia Popescu ne-a lămurit, într-o retorică ţăţească şi un discernământ în comă. De fapt, toată „marea dezvăluire”, rostogolită de un vector sindical, fusese amplificată aiuristic, pentru că nu era vorba de nici o agresiune, nici fizică, nici de natură exacerbat-erotică, pentru a rivaliza cel puţin cu creaţia narativă a poliţistei din Balş. Neîndoielnic, pretutindeni presa e sensibilă la scandal şi când acesta lipseşte, nu rareori este confecţionat. Toată întâmplarea de la Craiova s-a dovedit, finalmente, o făcătură ieftină, de prost gust, care putea să lipsească. Problema este alta: dacă nu cumva regizorii acestei scormoniri prin subterane sordide sunt conştienţi de riscurile asumate. Pentru că un poliţist, indiferent de palierul ierarhic pe care este aşezat, aflat „în slujba cetăţeanului” cum se spune, pentru a fi respectat, trebuie să se respecte singur. Să respecte el însuşi legea, aşa cum i se cere şi cetăţeanului. Şi să vegheze la asta. Dacă scenariul acestei trivialităţi, altminteri irespirabile în planul imaginii, n-a fost cumva confecţionat, din motive vindicative, atunci IPJ Dolj are o problemă, mereu trecută cu vederea: chestiuni psihologice la lopată. Şi confuzia e mare. La Craiova n-a fost vorba, cum se spune, nici măcar de amestecul unui sexism difuz şi destul de răspândit cu agresiune fizică, ci de altceva, cum spuneam. Poate chiar mai periculos. Abuzată sau hărţuită este altceva: imaginea de poliţist. Aşa-zis în slujba oamenilor.