Se aştepta ca Volodimir Zelenski să ridice, în discuţia cu premierul belgian Bart De Wever, problema utilizării de către UE a activelor imobilizate ale Rusiei (peste 200 de miliarde euro) pentru a finanţa nevoile Ucrainei, deoarece premierul belgian a fost cel mai proeminent adversar al unei asemenea măsuri, atunci când s-a discutat în decembrie 2025. Ministrul de externe, Andry Sybyha a scris un articol de opinie, în Politico, în acest scop. Singura referire la activele ruseşti a fost o postare pe reţeaua de socializare a lui Zelenski, după întâlnirea cu premierul belgian. „Este important ca activele ruseşti să rămână imobilizate. Atât timp cât războiul continuă, Rusia nu trebuie să primească nimic din ceea ce ar putea investi în noi crime şi destabilizarea Europei”, a declarat Zelenski. Diplomaţia americană ridicase ideea transferării activelor imobilizate în Europa, în jurisdicţia ei pentru a fi folosită în negocierile cu Rusia. Ideea nu poate fi luată în serios în cercurile europene. Oricum, discuţia a căpătat urgenţă după ce Zelenski a spus că se confruntă cu o pierdere de 27 miliarde euro în bugetul pe acest an. Rusia, la rândul ei, a plasat sub administraţie temporară alte active, de data aceasta 4 companii europene din Franţa, Germania, Suedia şi Olanda, printr-un decret semnat de Vladimir Putin pe 15 octombrie a.c.. Administrarea temporară a acestor companii este considerată ca fiind… reversibilă. Este vorba de firmele Tarkett (producător francez de pardoseli), Menshen (producător german de ambalaje), Sverige International Holdings (companie suedeză din sectorul de ambalaje). Decizia din 15 octombrie urmează unor măsuri similare, anunţate luna trecută care au vizat grupul alimentar Nestle, Auchan şi Melco.
Suntem primul cotidian al Olteniei și Partener tradițional al celor mai importante instituții de cultură din Craiova și județul Dolj
