Proiectul de declaraţie comună, la summit-ul UE-Golf, primul de acest fel, de la Bruxelles, a fost „văzut” de „Politico”, care exprimă un punct de vedere asupra lui. Înainte de toate summit-ul, o oportunitate pentru UE de a dezvolta un parteneriat mai strâns cu Emiratele Arabe Unite, Regatul Bahrain, Arabia Saudită, Oman, Qatar şi Kuweit, este co-prezidat de preşedintele Consiliului european, încă în mandat, Charles Michel şi emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, în calitatea de preşedinte rotativ al Consiliului de cooperare al Golfului (CCG). Prinţul moştenitor saudit Mohammed Bin Salman, conducătorul de facto al Arabiei Saudite, nu demult persona non-grata în ţările occidentale, după uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi, participă la întâlnirea de referinţă de astăzi. O declaraţie comună, privind parteneriatul geo-strategic, într-o perioadă de circumstanţe geo-politice dificile, care a circulat luni, ca o demonstraţie de unitate, pe mai multe planuri, de la comerţ la energie şi securitate, a evidenţiat, în egală măsură şi disputele tensionate dintre UE şi statele din Golf, cu precădere în referirea la războiul dintre Ucraina şi Rusia. Într-un pasaj, scrie Politico, UE ar fi impus un limbaj prin care cerea tuturor ţărilor să pună capăt ajutorului material pentru Rusia, condamnând Iranul pentru că a livrat Moscovei rachete şi drone folosite în războiul din Ucraina. Ţările din Golf au cerut un limbaj mai generic, îndemnând toate părţile să nu mai trimită arme în cele două ţări aflate în război. Soluţia găsită? O propunere comună de a abandona complet paragraful respectiv. Într-o altă secţiune, ţările din Golf au cerut ştergerea unui pasaj care prevedea îmbunătăţirea activităţii privind eludarea sancţiunilor, o aluzie clară la sancţiunile aplicate de aliaţii occidentali ai Ucrainei, care vizează finanţele Moscovei, şi confruntarea în aplicarea acestora. Emiratele Arabe Unite, unul din statele din Golf, prezente la summit-ul de la Bruxelles, ar fi fost iritate deosebit în privinţa evaziunii sancţiunilor. Disputa lingvistică a reflectat dificultatea UE şi aliaţilor occidentali în a câştiga de partea lor, pro-Ucraina, ţările din Golf, şi a constrânge Moscova. Cu toate acestea părţile ar fi găsit un limbaj comun pe mai multe alte fronturi. Astfel, barajul de lovituri cu rachete asupra infrastructurii critice a Ucrainei, o preocupare acută pe măsură ce iarna se apropie, a fost condamnat, deşi Rusia nu este menţionată explicit. Parteneriatul în domeniul energiei regenerabile, hidrogenul, summit-ul anual COP privind clima şi acordul de la Paris pentru a susţine reducerea încălzirii globală cu mult sub două grade Celsius a făcut unanimitate. Părţile mai lucrau ieri la declaraţia comună, dar pe ansamblu discuţiile sugerau o abordare preferabilă unu la unu. Ceea ce, într-un fel, are o justificare. În perioada 22-24 octombrie a.c. are loc summit-ul BRICS, găzduit de Rusia, în oraşul Kazan, unde un număr de 24 de lideri, inclusiv secretarul general ONU, Antonio Guterres, sunt aşteptaţi. BRICS a devenit atrăgătoare, de dată recentă, şi pentru Arabia Saudită şi Turcia. Asta într-un moment în care Rusia e vizată de sancţiuni economice severe, fără precedent, şi relaţiile cu Occidentul sunt la cel mai scăzut nivel. Preşedintele Iranului, Masoud Pezeshkian, anunţă Reuters, care citează agenţiile de presă de la Teheran, şi-a anunţat participarea. Dintre ţările din Golf, Emiratele Arabe Unite, dar şi Iranul sunt membri BRICS de dată recentă. Asistăm la începutul unei alinieri a statelor arabe, evidentă de dată recentă, când au refuzat să participe la orice formă de atac împotriva Iranului, semn al unei solidarităţi islamice care trebuie citită într-o altă cheie. Deloc paradoxal, de mai multă vreme, diplomaţia de la Moscova a curtat cu asiduitate statele din Golf, şi exemplele edificatoare sunt numeroase, încât summit-ul UE-Golf, de care vorbeam, nu putea avea altă desfăşurare decât pe cea pe care a avut-o. Statele din Golf se poziţionează ca majori contribuabili la difuzarea actuală a puterii în regiunea lor şi în întreaga lume. Teheranul şi Ryadul au stabilit de dată recentă relaţii diplomatice, semn că lumea arabă, neliniştită de războiul continuu al Israelului împotriva Gazei, nu are aceeaşi abordare cu a Occidentului, cum nu are nici în chestiunea războiului din Ucraina.
