Opoziţia centristă pro-europeană ar putea sistematiza, după alegerile legislative de ieri, o majoritate parlamentară, devansând teoretic ca număr de mandate pe populişti şi extrema dreaptă. Alegerile de ieri au fost considerate cruciale pentru viitorul european al ţării şi relaţiile cu Kievul. Cele trei partide de opoziţie, Coaliţia Civică, Creştin-democraţii, A treia Cale ar putea colecta împreună 248 de mandate din cele 460, faţă de 212 pentru PiS şi Confederaţia, reunite. Previziunile din sondaje, aşadar, s-au adeverit. Conform exitpoll-ului Ipsos, PiS a câştigat 36,8% din voturi, echivalentul a 200 de mandate, în faţa Coaliţiei Civice 31,5%. Întreaga problemă este acum dacă se poate alia cu Confederaţia (6,2% din voturi – 12 mandate) o formaţiune anti-europeană pentru a obţine o majoritate restrânsă în Parlament şi a forma o coaliţie guvernamentală. Prina şansă de a forma guvernul este acordată partidului care a obţinut cel mai mare scor. PiS încearcă să atragă în coaliţie PSL, un partid moderat conservator-agrar, tentat însă să se alieze partidelor din opoziţie. În vârstă de 66 de ani Donald Tusk, fost prim-ministru (2007-2004) şi preşedinte al Consiliului European (2004-2019), ar putea redeveni premier. El a promis că va restabili relaţii bune cu UE, va debloca fondurile îngheţate de Bruxelles şi, de asemenea, va liberaliza dreptul la avort, un punct major de dezacord cu guvernul PiS, care îmbrăţişează valorile catolice. Prezenţa la vot a fost ridicată (72,9%), de departe cea mai mare din istoria ţării. În 1989 rata de participare a fost de 62,7%, a declarat preşedintele Comisiei electorale naţionale, Sylwester Marciniak.
