Localitate de câmpie, municipiul nostru este adesea sufocat de un trafic rutier intens, de agitaţia specifică unui centru universitar şi de apăsarea firească, pe care un furnicar uman ce ajunge la circa 300.000 de oameni o provoacă zilnic. În ultima vreme, multe din parcurile Craiovei au intrat în reabilitări profunde. Acum, în zile însorite de toamnă, locuitorii pot să adauge la experienţele de relaxare o plimbare prin „Puşkin” sau „Nicolae Romanescu”. Sub coronamentul copacilor, mişcat de adieri domoale de vânt, frunzele galbui căzute se mişcă atinse doar de ceva nevăzut. Momente de respiro, de linişte sufletească şi, de ce nu, de reîntoarcere la gânduri mai bune, natura fiind cea care ne aşează o oglindă proprie.
Municipiul Craiova, la ultimul recensământ al populaţiei din 2011, avea 269.506 de locuitori. Demografic, scăderea este îngrijorătoare, comparativ cu anii anteriori. Se construieşte din plin, autorizaţii de construire imobile cu destinaţia de locuinţe se eliberează în ritm accelerat. Necesitatea de a investi în spaţiile verzi, de recreere, este o prioritate pentru noi toţi. Dacă, iniţial, Grădina Botanică a intrat în „colimatorul” administraţiei locale şi a fost refăcută aproape în întregime, au urmat parcul „Nicolae Romanescu” şi parcul „Puşkin”. Reabilitările de zone verzi nu se opresc aici, parcul din Corniţoiu, al cărui canal colector din apropiere a fost casetat pe toată lungimea sa, fiind şi acesta prin în strategia municipalităţii.
Parcul „Puşkin”, reabilitat
În urmă cu puţin timp, mai precis în iulie a.c., autorităţile locale au decis că trebuie investit şi în parcul Crizantemelor, cunoscut de craioveni drept parcul „Puşkin”. Laterala parcului, dinspre zona de locuinţe, a fost acoperită cu gazon şi mulţi trandafiri. Cele două locuri de joacă au fost delimitate prin garduri viu colorate. Băncile au fost înlocuite şi puse des, din 4 în 4 metri. Au fost schimbaţi şi stâlpii de iluminat. Zona este destul de umbrită datorită vegetaţiei existente aici. Un motiv în plus pentru pensionarii din apropiere să zăbovească câteva ore, în interiorul celor două foişoare refăcute. Toată această investiţie face parte din strategia de înverzire a Craiovei, pe actualul mandat al primarului Lia Olguţa Vasilescu. Aşa cum a promis primarul, străzile adiacente parcului au intrat în reparaţie, sporind astfel confortul celor ce locuiesc în apropiere. De precizat că, în suprafaţa exterioară ce delimitează locurile de joacă s-a realizat alei din piatră cubică.
„Depozitul de oxigen” al Craiovei respiră ca odinioară
În parcul „Nicolae Romanescu” am constatat, ieri, că atmosfera de odinioară, cea de piesaj natural unic şi loc de promenadă al Craiovei, a revenit. Cele aproximativ 100 ha de aici atrag ca un aspirator praful din sudul oraşului. Şi putem spune că este mai mult decât un simplu parc. Este o stare de spirit, un loc unde reveria se poate declanşa în mintea oricărei persoane, iar senzaţia că timpul le aşează pe toate la locul lor nu pare departe de adevăr.
Am vizitat, de la bun început, latura parcului dinspre str. Potelu. Aici, gardul este executat complet. Inclusiv porţile de acces sunt funcţionale. Păcat doar, că vandalismul unora a lăsat amprentele „de civilizaţie”, sub forma unor scrieri obscene cu ajutorul spray-urilor. La nici 6-7 paşi de poarta principală de acces zărim aleea destinată şi bicicliştilor. Marcată corespunzător, aceasta îşi urmează cursul spre celelalte ieşiri ale parcului.
Scările spre podul suspendat, lucrate în genunchi
Măcinate de-a lungul anilor de intemperii, scările ce duc spre podul suspendat sunt, acum, reabilitate definitiv. La cele patru nivele de înălţime străjuiesc tot atâţia stâlpi de iluminat, de-o parte şi de alta a scărilor. Ar trebui să precizăm că miile de pietre cubice folosite la aceste scări au fost montate manual. De fapt, muncitorii au stat în genunchi şi au fixat, piatră lângă piatră, până ce scările au fost gata. N-ar strica să ne oprim câteva clipe şi să încercăm un exerciţiu de contemplare a muncii din acest parc colosal. Se pot reproşa multe şi administraţiei locale: că nu se strânge mai repede gunoiul, că unele coşuri au fost distruse şi trebuiesc urgent înlocuite, că resturile de materiale de construcţii nu au fost ridicate în întregime; dar nici buna-creştere nu ne dă afară din casă, pe unii dintre noi. Multe dintre pagubele provocate după reabilitare ne pot fi imputate, fără doar şi poate. Să sperăm, că cei ce supraveghează sistemul video al parcului „Nicolae Romanescu” îşi vor face datoria.
Alei nou-construite
Insula situată vis-a-vis de Debarcader a fost şi ea transformată. Aici, accesul se face graţie celor două poduri reabilitate. Şi, tot pe insulă, două foişoare vopsite într-o culoare ce predispune la meditaţie îşi aşteaptă în amurgul misterios de toamnă perechile de îndrăgostiţi. Nici ploile care se anunţă peste câteva zile nu vor fi un impediment, stuful de deasupra fiind prins cu simţ de răspundere.
Au fost construite câteva alei noi. Una dintre ele pleacă dinspre cuşca porcilor mistreţi şi se intersectează cu aleea principală de la „Casetelul Fermecat”. Alta porneşte dinspre „Ciobănaşul” şi coboară spre lac. Din piatră cubică au fost construite şi micile alei, ce şerpuiesc acum prin aproape tot parcul „Nicolae Romanescu”. Un contur pus în evidenţă de pietriş este vizibil, de la mare distanţă, de-o parte şi de alta a pârâului care porneşte din zona lacului şi ajunge la ieşirea dinspre str. Nicolae Romanescu.
Grădina Botanică, renăscută la superlativ
Despre importanţa Grădinii Botanice din Craiova, cotidianul nostru a scris cu argumentaţia de rigoare, poate mai mult decât oricine. Nu am ezitat să introducem în demersul nostru, personalităţi contemporane cu marele profesor Alexandru Buia, creatorul Grădinii Botanice şi ne referim la prof.univ.dr. Aurel Preda şi ing. Vasile Dulgheru, doi dintre cei mai implicaţi în lucrările de naştere a faimoasei opere. Foştii studenţi ai profesorului Alexandru Buia au avut încredere că Grădina Botanică va redeveni la statutul avut odată. Ceea ce s-a şi întâmplat, prin preluarea ei de către Primăria Craiova. Evident că, şi aici, este obligatoriu de a duce lucrurile către perfecţiune. Pentru că, dacă tot folosim titulatura de Grădină Botanică este nevoie ca sistematica plantelor, plantele cultivate, flora globului, sectorul ornamental, rosariul, flora României, flora Olteniei să fie prezente, aici, ţinând cont că vorbim de o adevărată instituţie ştiinţifică. Identificarea, descrierea plantelor şi clasificarea lor în unităţi sistematice de diferite valori sunt prioritate în acest sens, pentru a alcătui un sistem natural de clasificare.
