S-a vorbit puţin, inconsistent, deloc convingător, înaintea inaugurării noului an şcolar, şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Aula Magna a Facultăţii de Drept şi Ştiinţe sociale a Universităţii din Craiova, unde a avut loc festivitatea inaugurării, practic “botezul”, Liceului “Voltaire”, cu limba de predare, predominant, în franceză. Aflat sub tutela Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Craiova, ceea ce s-a subînţeles, Liceul “Voltaire” a fost înfiinţat în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, privind instituirea unor măsuri în domeniul cercetării şi educaţiei ştiinţifice, act normativ care inserează, la art. 129 din Legea Educaţiei, menţiunea că “instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, unităţi de învăţământ preuniversitar cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale“. Funcţionând momentan cu doar patru clase de a IX-a, liceul care poartă numele unui mare scriitor şi filosof al iluminismului francez, Voltaire (Francois Marie Arouet), aduce teoretic, dincolo de simbolistica sa, o dovadă expresivă a apartenenţei noastre, destul de tocită, la francofonie, resuscitând villonian vremurile în care Parisul era… capitala României. Un liceu cu limba de predare – precumpănitor – în franceză, în peisajul învăţământului preuniversitar de stat craiovean, merită salutat. Aşa cum unităţi din sistemul şcolilor profesionale sau tehnice, cu limba de predare germană sau engleză, ar putea genera un plus de interes din partea elevilor, pentru care ziua de mâine, pe piaţa muncii, va arăta altfel. Cine mai ştie? Cum tentative cu clase bilingve, la colegii consacrate din Craiova, au mai existat, să sperăm că Liceul “Voltaire”, racordat poate la sistemul de bacalaureat internaţional, cu examene finale în franceză, va dăinui, prilejuind Craiovei să concureze cu “lumea bună” şi, de ce nu, să epateze. Cât priveşte tutela – extinsă sau restrânsă – a Facultăţii de Drept şi Ştiinţe sociale, aici chiar nu avem clarificate lucrurile, atâta vreme cât însuşi fondul de cadre didactice al acesteia nu reuşeşte să atragă atenţia, în spaţiul public, în mod deosebit, nici prin lucrări de specialitate, nici prin participare civică la viaţa Cetăţii.
