Intransigenţa aşa-numitului „grup de la Vişegrad” (Budapesta, Varşovia, Praga şi Bratislava) la primirea de refugiaţi a ecranat, până la urmă, reticenţa Bucureştiului, mai puţin luat în seamă, şi prin faptul că deocamdată România nu face parte din spaţiul Schengen, pe considerente ilogice. Dar, poziţia ostilă a Varşoviei, singura ţară din regiune, considerată a avea o veritabilă politică externă, cu al său fost prim-ministru Donald Tusk, acum preşedintele Consiliului European, chiar poate surprinde. Fiindcă de fapt este vorba de “o ieşire din front”, în faţa cancelarului german Angela Merkel. Argumentul cu moştenirea istorică a unei concepţii etnico-lingvistice, până la urmă poate fi luată în seamă, deşi nu este altceva decât o abureală. Micile naţiuni evocate se consideră, într-un fel, victime ale indiferenţei, fiind abandonate după război de marile puteri occidentale. După o jumătate de secol de infern, resortisanţii europeni au considerat libera circulaţie, în Europa ca un mare câştig, profitând din plin, dar refuzându-l non-europenilor. Chiar dacă dreptul la azil şi libera circulaţie sunt definite de UE pe criterii abstracte de drept, ele sunt decalate de Europa, fondată pe criterii culturale şi civilizatoare. Pentru europeni, Islamul este o altă civilizaţie. Rusia este, de asemenea, o altă civilizaţie. Atitudinea Germaniei, generoasă într-un fel, în termeni de economie, este de referinţă, sugerând partenerilor săi că apărând liber circulaţie trebuie să accepte partea lor din fluxul de imigranţi, cel mai important, de la finele celui de-al doilea război mondial. Reuniunea JAI, de luni seara, de la Bruxelles, a fost un eşec. Ungaria a anunţat intenţia împrejmuirii frontierei sale cu România, în ziua intrării în vigoare a unei legi sancţionatorii pentru cei care traversează ilegal frontiera cu Serbia. Ministrul ungar pentru afaceri externe Peter Szijjarto a anunţat, de asemenea, închiderea frontierei cu Serbia pentru imigranţi. Pe de altă parte cancelarul german Angela Merkel s-a opus ieri “ameninţării” cu sancţiuni a ţărilor din Estul Europei, care se opun cotelor de imigranţi, o măsură precipitată, enunţată, în dimineaţa zilei, de ministrul german de interne Thomas de Maiziere. Berlinul şi Viena propun un summit extraordinar al UE pentru săptămâna viitoare.
