Festivalul Antic „Pelendava” i-a scos din casă pe craioveni, sâmbătă seara o parte din tribunele stadionului „Ion Oblemenco” fiind pline. Timp de aproape două ore, spectatorii au avut parte de o adevărată lecţie de istorie, plasată într-un timp istoric îndepărtat chiar pe ţinuturile noastre. Viaţa dacilor, în vreme de pace, dar şi de război, a fost împachetată într-un scenariu captivant din care nu au lipsit costumele de epocă, efectele speciale şi cascadoriile. Autorităţile locale le promit craiovenilor că revin cu un alt spectacol de stradă, Festivalul Haiducilor.
Spectacolul a început la ora 21.00, când nocturna de pe stadionul „Ion Oblemenco” s-a stins şi focurile s-au aprins în cetatea Pelendavei. Deşi ameninţarea romanilor era aproape, dacii bătrânului Carp nu-şi uitau obiceiurile şi se pregăteau să înceapă marea sărbătoare a vinului. Pentru că în acel an se făcuse o recoltă bogată de struguri, însuşi regele Decebal venise de la Sarmisegetuza la Pelendava pentru a lua parte la sărbătoare. „Vom bea, vom mânca, vom juca şi ne vom întrece între noi aşa cum facem de mii de ani, căci astfel îi vom cinsti pe zei arătându-le că nimeni niciodată nu ne va face să ne uităm obiceiurile”, le-a spus bătrânul rege locuitorilor cetăţii, invitându-i apoi să înceapă festivităţile.
Întreceri în cetatea Pelendava
Cei mai viteji dintre daci s-au întrecut la tăiatul capetelor duşmanilor din goana calului. Apoi au pus săgeţile în arcuri şi au tras la ţintă, după care au aruncat cu suliţele. Coborând de pe caii lor mari şi frumoşi, s-au provocat apoi la lupta corp la corp. De pe margine, li se făcea galerie fiindcă cel mai bun trebuia să câştige. Cel mai bun la trântă s-a dovedit a fi chiar fiul lui Decebal, Cotizo, care şi-a pus la pământ toţi adversari. Însă cea mai aşteptată probă în cetate era alta. Pentru a marca sărbătoarea vinului, nu putea să lipsească proba băutului de vin. Nu era o probă oarecare şi nici uşoară pentru concurenţii daci fiindcă această licoare nu se sorbea din carafe, ci direct din nişte butoaie mari. Asta după ce femeile frumoase din cetate puseseră deja pe masa regelui Decebal primul şi cel mai bun must din acea toamnă.
Un oaspete-surpriză
Dar la petrecerea plină de veselie a vitejilor daci vine un oaspete. Împăratul Romei, Traian, se hotărăşte să nu mai facă greşeala predecesorilor săi, aceea de a-i subestima pe daci în luptă, şi vrea să îl cunoască personal pe regele Decebal. Întâlnirea are loc chiar la Pelendava, aflată acum în plină sărbătoare. Împăratul roman îşi face, aşadar, intrarea triumfală, într-un car roman tras de doi cai negri. Poartă togă din purpură care îi flutură sfidător pe umeri, iar pe cap are un coif cu pene. El îi propune regelui Decebal să părăsească Dacia, dar primeşte un răspuns categoric de la regele dacilor. Întrebându-l dacă s-a mai predat cineva fără luptă în faţa lui până acum, Decebal îi cere lui Traian să-şi asculte zeii şi să părăsească aceste ţinuturi.
„O singură rană doare cel mai tare, umilinţa”
Dacii se întrec cu romanii într-o luptă demonstrativă, dar „generalii” lui Traian suferă o înfrângere amarnică. Adevărata confruntarea avea să se petreacă însă puţin mai târziu. Pregătiţi de luptă şi conştienţi că de faptul că ei sunt mult mai puţini decât cohortele romane, dacii invocă spiritul lui Zalmoxe pentru a îi povăţui şi a-i ajuta în luptă. În cetatea Pelendava se aude una dintre cele mai frumoase invocaţii către zei, apoi jurământul pe care vitejii daci îl depun înainte de a intra în luptă. Preotul cetăţii rosteşte tare şi toţi locuitorii îi repetă cuvintele cu care jură că vor lupta până la moarte pentru a-şi apăra pământul. „Rănile primite în luptă sunt ca nişte medalii, ele nu dor. O singură rană doare cel mai tare, umilinţa”, îi îndeamnă regele Decebal.
Încleştarea dintre daci şi romani
Încleştarea dintre daci şi romani a fost punctul culminant al festivalului. Soldaţii daci şi romani, unii pe cai, alţii pedeştri, alţii cu suliţe, alţii cu mâinile goale, se aruncă unii asupra celorlalţi. Caii îşi ridică picioarele în aer, ameninţând să bată cu copitele. Călăreţii cad şi îşi pierd viaţa sfâşiaţi de suliţe. Zalele de pe piepturile romanilor se aud cum se lovesc. Urletul lugubru al lupului, care flutură pe steagul dacilor, anunţă însă sfârşitul. Dacii sunt cei care ies învingători din această bătălie, ceea ce face ca porţile cetăţii Pelendava să rămână în continuare apărate în calea romanilor care trebuie să se retragă. În frunte cu împăratul Traian, care îşi conduce carul de luptă în afara porţilor cetăţii.
Peste 200 de figuranţi şi cascadori
Costumele de epocă, efectele speciale şi cascadoriile cu caii au făcut deliciul acestui festival. Peste 200 de figuranţi şi cascadori profesionişti au fost implicaţi în realizarea acestui spectacol, aplaudat la final de craioveni, deşi, în cele aproape două ore care au trecut, temperatura scăzuse odată cu lăsarea nopţii. Printre cei care i-au bucurat pe spectatori au fost şi actori profesionişti, câţiva dintre ei jucând şi în celălalt mare festival al Craiovei, „Zilele Mihai Viteazul”. Rolul lui Decebal a fost interpretat de actorul Ion Haiduc, iar cel al lui Traian, de Flaviu Crişan. Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, după spectacol, că acest festival se înscrie în seria spectacolelor pe care municipalitatea le organizează pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană.
