Zilele „Marin Sorescu”, schimbare de calendar, dar şi de stil

0
102

La propunerea familiei poetului, Primăria Craiova a acceptat să schimbe data festivalului dedicat lui Marin Sorescu, din luna februarie pentru luna august, mijlocul verii fiind un timp potrivit pentru alcătuirea unui program mai generos în manifestări. Tot autorităţile locale au fost cele care au făcut şi primul pas, legând această ediţie de tabăra de sculptură care se desfăşoară, în acest timp, la Craiova şi care „traduce în piatră” opera lui Marin Sorescu. Debutul festivalului a avut loc, ieri, în Sala Mare a Primăriei Craiova, în faţa unui public puţin, dar într-o atmosferă care a vibrat de o sensibilitate aparte, apropriindu-se izbitor de mult de personalitatea poetului Liliecilor, cel care a fost evocat de prieteni şi cunoscuţi ca o persoană extrem de sensibilă şi extrem de modestă. A contribuit din plin entuziasmul şi dedicaţia cu care doi dintre traducătorii operei sale – Dan Shafran şi Xavier Montoliu – au vorbit despre spiritul sorescian pe care l-au intuit în versurile sale. De altfel, organiatorii au ţinut să le şi acorde acestora Premiul „Marin Sorescu”, pe deplin meritat, chiar în deschiderea oficială a Zilelor dedicate poetului, sărbătoare care continuă astăzi şi mâine în Bănie.

Ediţia din acest an a „Zilelor Marin Sorescu” a fost moderată de prof. univ. dr. Sorina Sorescu, care face parte din familia poetului, fiind nepoata acestuia, la prezidiu mai aflându-se şi unul dintre fraţii lui Marin Sorescu, şi anume George Sorescu. Dorindu-şi să schimbe anotimpul organizării festivalului şi să-l aşeze în mijlocul verii, organizatorii au căutat şi o dată care să aibă oarecum legătură cu poetul, şi s-au oprit la sărbătoarea Sfintei Marii, când, în alte circumstanţe, Marin Sorescu ar fi trebuit să-şi sărbătorească onomastica. Singurul inconvenient a fost, din păcate, acela că prea puţini iubitori ai poeziei lui Marin Sorescu s-au aventurat prin căldură şi într-o zi liberă pentru a participa la deschiderea oficială a festivalului, găzduită şi de această dată în Sala Mare a Primăriei Craiova.

Tabăra de sculptură, sub semnul sorescian

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut primarului Lia Olguţa Vasilescu, care a subliniat faptul că această ediţie este una deosebită întrucât este legată de tabăra de scultură, aflată deja la cea de-a doua ediţie la Craiova. „Sunt şapte sculptori din mai multe ţări care s-au inspirat din opera lui Marin Sorescu şi vor dona, la sfârşitul acestei tabere, municipalităţii sculpturi care vor fi amplasate în părculeţele din municipiul nostru. Este prima tabără de sculptură care se organizează sub semnul unui mare scriitor craiovean. Vor mai urma şi alte personalităţi în anii următori, fie dintre cetăţenii de onoare ai Craiovei, fie dintre personalităţile care, de-a lungul vremii, au reprezentat ceva pentru oraşul nostru, de exemplu Tudor Gheorghe, Adrian Păunescu, Mircea Dinescu. Este, iarăşi, un an deosebit pentru că este anul în care inaugurăm şi primul muzeu de artă stradală, iar în cartierul Valea Roşie există o pictură gigantică a lui Marin Sorescu”.

O organizare şi mai bună, începând cu anul viitor

De la anul viitor, însă, se va intra într-o altă sferă de organizare, iar edilul-şef  al Craiovei i-a rugat pe membrii familiei poetului Marin Sorescu să se constituie într-o fundaţie pentru a organiza ei înşişi aceste Zile. „Pot şi ei să procedeze aşa cum face Fundaţia Shakespeare care organizează festivalul cu acelaşi nume. Desigur că vor beneficia în continuare de finanţare din partea primăriei, dar vom evita pe viitor discuţii privitoare la alegerea datei, a drepturilor de autor şi alte lucruri de care ne-am lovit în ultimii ani. Cine ar putea să organizeze mai bine această manifestare decât chiar membrii familiei sale!”, a spus Olguţa Vasilescu. Prof. univ. dr. Sorina Sorescu a spus că există deja o fundaţie şi o asociaţie dedicate promovării operei lui Marin Sorescu, dar că, pe viitor, implicarea acesteia va fi şi mai vizibilă. „Există o fundaţie şi o asociaţie Marin Sorescu şi pentru anul viitor vom găsi o modalitate de a colabora implicând şi instituţiile culturale din Craiova, pentru că, până la urmă, ce poate să facă un ONG altceva decât să coordoneze organizarea manifestărilor”.

Au fost premiaţi doi dintre cei mai buni traducători ai operei sale

Debutul festivalui dedicat poetului din Bulzeşti a fost marcat de decernarea Premiului „Marin Sorescu”, prilej pentru cei câţiva temerari care au mai rămas în sală de a cunoaşte două personalităţi deosebite, a căror carieră a fost influenţată de poezia lui Marin Sorescu. Printr-o inspirată propunere, de această dată au fost răsplătiţi cu distincţia ce poartă numele poetului doi dintre cei mai buni traducători ai operei sale. Unul dintre ei este Dan Shafran, românul care a emigrat în urmă cu 30 de ani în Suedia, şi în tot acest timp a tradus patru volume din poezia soresciană pentru în limba suedeză. Primul volum tradus a fost publicat în 1990, când Marin Sorescu era încă în viaţă, iar ultimul în 2013. „Sunt deosebit de onorat să fiu câştigătorul unui premiu care poartă numele unui poet mare, a unui scriitor multicultural, european, cum este Marin Sorescu. De-a lungul anilor am primit mai multe premii, chiar şi un râvnit premiu al Academiei suedeze, dar vă spun sincer că cel mai drag îmi este acesta”, a mărturisit Dan Shafran, care îndeplineşte şi funcţia de director al Institutului Cultural Român de la Stockholm.

Cum a fost tălmăcit poetul Liliecilor în limba catalană

Dacă pe Dan Shafran l-a cunoscut personal pe Marin Sorescu, de care l-a şi legat, după cum a mărturisit, o prietenie puternică ce a durat până la moartea poetului, pe traducătorul în limba catalană, Xavier Montoliu, spiritul sorescian l-a atras numai şi numai prin poezia pe care a citit-o în anii în care i-a petrecut ca lector de limba catalană la Universitatea din Bucureşti. Într-o perfectă limbă românească, Xavier Montoliu a dezvăluit propria sa aventură pe care a experimentat-o atunci când s-a apropiat de poezia soresciană. „Anul trecut, când am spus că vreau să îl traduc pe Sorescu în limba catalană, am întâlnit o reacţie ciudată. La început am crezut că era din cauza limbii catalane, poate necunoscută sau considerată greşit un dialect al limbii spaniole. Dar pe urmă am remarcat că nu limba era cauza, ci poetul. Ca şi cum nu ar mai fi fost interesant să fie tradus din nou sau era că nu mai era considerat un poet la modă. Nu este el un autor excepţional, deja din canonul internaţional? După părerea mea, după o experienţă de mai mult de zece ani, promovând literatura catalană, am înţeles că poeţii nu aparţin modei, ci dimpotrivă ei marchează stilul unei literaturi”.

Marin Sorescu, un poet care place

Cu o bucurie în priviri, traducătorul Xavier Montoliu a vorbit despre modul cum s-a străduit, împreună cu Corina Oproae, să găsească „vocea lui Marin Sorescu în catalană” şi apoi despre cum a fost receptat poetul Liliecilor în Catalonia. „Traducerea noastră a fost făcută la patru mâini, adică fiecare a tradus singur acelaşi poem, apoi ne întâlneam să discutăm. Încercam să construim bine un text care să sune bine în catalană. A fost necesar tot timpul să citim cu voce tare varianta tradusă, dar având alături de noi şi originalul în româneşte ca să găsim vocea catalană a lui Marin Sorescu”, a mărturisit traducătorul catalan. Cartea de poeme traduse a fost lansată de şase ori librării, într-o bibliotecă, dar şi într-o cafenea bar cu muzică de pian. Nu de puţine ori, poetul Marin Sorescu a fost aplaudat în timpul recitărilor. Literatura lui poate ajunge la inima multor oameni, îi face să zâmbească, să râdă şi să devină, în acelaşi timp, trişti, căpătând ironia autorului atât de subtilă. Puterea cuvântului lui Sorescu are un dar unic de a ne fermeca”. De altfel, despre modul cum a fost tradus peste hotare – în foarte multe limbi – poetul Marin Sorescu este o temă despre care se va vorbi şi astăzi, sâmbătă, în cadrul colovciilor găzduite, cu începere de la ora 10.00, de Casa de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova.