Fostul premier luxemburghez Jean-Claude Juncker a fost votat, ieri, la Strasbourg, de plenul Parlamentului European, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene pentru perioada 2014-2019, unul dintre cele mai importante posturi din Uniunea Europeană. În favoarea lui Juncker au votat 422 de eurodeputaţi, iar împotrivă 250. S-au înregistrat 47 de buletine de vot goale, iar 10 au fost declarate nule. Juncker a fost propus candidat la preşedinţia Executivului UE de către Partidul Popular European (PPE) înaintea alegerilor europene din luna mai. Întrucât PPE a obţinut cel mai mare număr de locuri în Parlamentul European (221), Juncker a fost propus pentru şefia CE de către şefii de state şi de guverne, în cadrul Consiliului European de la finalul lunii iunie. Înainte de votarea sa, Juncker a susţinut un discurs în plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, ocazie cu care a declarat că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deşi statele din Balcani ar trebui să se alăture UE. „Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani”, a precizat Juncker, explicând că „UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere, pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28” de state membre, şi amintind că 13 ţări au aderat în ultimii zece ani. „În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană”, a dat el asigurări. După aderarea Croaţiei, în 2013, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Kosovo, Albania şi Bosnia-Herţegovina s-au angajat în negocieri mai mult sau mai puţin avansate cu UE, în timp ce procesul pare să fie într-un punct mort cu Turcia. Juncker a făcut, de asemenea, apel la „intensificarea eforturilor de cooperare, de asociere şi de parteneriat” cu ţările din „vecinătatea estică”, precum Ucraina şi Republica Moldova şi şi-a exprimat speranţa că următorul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe va fi „o personalitate respectată şi experimentată”. Reuniţi, astăzi, în summit la Bruxelles, liderii UE ar trebui să îl desemneze pe succesorul britanicei Catherine Ashton în acest post, printre numele vehiculate fiind cel al ministrului Afacerilor Externe din Italia, Federica Mogherini, şi al comisarului bulgar pentru Ajutor Umanitar, Kristalina Gheorghieva. Referitor la acordul de liber-schimb dintre UE şi Statele Unite, aflat în curs de negociere, Juncker a spus ieri că „nu va fi încheiat cu orice preţ” şi a pledat pentru mai multă „transparenţă”. „Nu ne putem abandona normele în domeniul sănătăţii, normele sociale, exigenţele în domeniul protecţiei datelor”, a insistat el. CE este însărcinată să negocieze dosarul comercial în numele UE. Negocierile tratatului transatlantic – în cadrul cărora săptămâna aceasta are loc a şasea rundă, la Bruxelles – nu vor fi finalizate de către Comisia actuală, ele urmând să fie continuate de către cea condusă de căttre Juncker. „Nu aş vrea ca protecţia datelor să facă parte din negocieri”, a anunţat preşedintele CE.
