Aflat la Constanţa, la baza militară Mihail Kogălniceanu, pentru a saluta efectivul de 500 de militari francezi, staţionaţi aici, cu misiunea consolidării flancului estic al NATO, preşedintele Emmanuel Macron s-a ferit de toate complezenţele, în referirile la Rusia „care este agresorul”, dar a subliniat că omologul său ucrainian Volodimir Zelenski va trebui „la un moment dat să negocieze cu Moscova sfârşitul războiului din Ucraina(…). Dificultatea este acum că trebuie să fim lucizi şi să admitem că nu suntem într-un război cu Rusia. Deci fie victoria militară a Ucrainei, fie un acord Ucraina-Rusia” (apud RFI). „Eu cred că suntem într-un moment în care avem nevoie de semnale politice clare, noi UE, în privinţa Ucrainei, a poporului ucrainean, în contextul în care rezistă cu eroism de mai multe luni”. Emmanuel Macron e un lider european de referinţă şi în acelaşi timp un politician cu destul relief, în comparaţie cu alţii, nu lipsit de dexterităţi şi rafinamente europene. Nu-şi permite penumbre sau incertitudini, ştie ce înseamnă profesionalismul în materie de diplomaţie, ştie să se prefacă atât de bine, încât ai impresia că şi crede, întotdeauna, ce spune. E drept că la Constanţa, de unde s-a deplasat la Chişinău, pentru o discuţie cu Maia Sandu şi poate… la Kiev, unde urma să se alăture lui Olaf Scholz şi Mario Draghi, gândul îi era mai degrabă la ceea ce lăsase „acasă”, unde duminică 19 iunie a.c. îl aşteaptă al doilea tur al alegerilor legislative, cu importanţa lor cardinală, şi la plecarea spre România, pe aeroportul Orly, reclamase „în numele interesului superior al naţiunii o majoritate solidă”, oricum greu de atins, din moment ce după primul tur cele două mari blocuri politice „Ensemble” (majoritatea prezidenţială) şi „NUPES” (partidele de stânga – Franţa Nesupusă, social-democraţii, ecologiştii, comuniştii) sunt umăr la umăr (25,75% vs. 25,66%). Diferitele instituţii de sondare a opţiunii de vot prezic o victorie a macroniştilor (255-295 mandate şi 150-210 pentru NUPES). Majoritatea absolută este fixată la 289 de mandate. Jean Luc Melenchon, liderul NUPES, rămâne încrezător, o critică vehement pe Elisabeth Borne, actualul prim-ministru, pentru refuzul unei dezbateri publice directe şi după ce l-a susţinut pe Macron în turul doi al alegerilor prezidenţiale crede în victoria sa, şi obligarea, graţie scorului matematic obţinut, de a fi luat la guvernare. Fotografia premergătoare zilei de duminică arată astfel: 272 confruntări directe NUPES vs. Ensemble; 52 dueluri directe NUPES vs. RN (Reuniunea Naţională a Marinei Le Pen); 26 dueluri NUPES vs. LR (Republicani); 107 dueluri RN vs. Ensemble; 19 dueluri LR vs. Ensemble; 8 dueluri triunghiulare. Calculele matematice optimiste desenează astfel lucrurile: 236 mandate –cel puţin- pentru Ensemble şi 186 mandate –cel puţin- pentru NUPES. Ceea ce ar însemna obligaţia unei cooperări, având în vedere ortodoxia bugetar-europeană, chestiunea pensionării la 65 de ani ş.a.m.d.. Dar să revenim. Emmanuel Macron, la baza militară Kogălniceanu, a spus ceea ce trebuiau să audă militarii francezi. Fără a reitera mot-a-mot ceea ce afirmase la 12 iunie a.c., într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele finlandez, secretarul general NATO Jens Stoltenberg: „Pacea este posibilă în Ucraina. Singura chestiune este de a şti care este preţul pentru această pace. Cât de pregătiţi sunt ucrainenii să sacrifice din teritoriu, independenţă, suveranitate, libertate şi democraţie. O dilemă morală foarte dificilă”. Chiar dacă a iritat multă lume, aidoma lui Henry Kissinger, la Forumul economic de la Davos, când a afirmat că „nu trebuie să-l umilim pe Vladimir Putin cu care va trebui să negociem, într-o bună zi”, Emmanuel Macron a dat de înţeles unele lucruri, nu multe, care trebuie decriptate într-o cheie, deloc la îndemâna tuturor. La summit-ul european din 23-24 iunie se va discuta cererea de aderare a Ucrainei la UE, iar o săptămână mai târziu, la Madrid va avea loc summit-ul NATO. Aflat pe două fronturi în aceste zile, Emmanuel Macron s-a ferit să le rateze pe amândouă.
