Liderul naţional al PSD, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a ajuns, nu chiar dintr-o dată, ci după vreo cinci luni de guvernare a Executivului condus de Sorin Grindeanu, la convingerea că acesta „nu este omul potrivit” pentru funcţia încredinţată. Pentru bascularea lui din funcţia de premier s-a apelat la o evaluare pe programul de guvernare, încredinţată lui Darius Vâlcov, fost membru PDL, devenit apoi membru PSD, pentru a fi exclus, ulterior, pentru probleme cu justiţia (luare de mită şi trafic de influenţă), aflat sub control judiciar. Şi evaluarea contestată de Sorin Grindeanu a ieşit cum trebuia: din totalul de 393 de măsuri, ce trebuiau implementate, doar 50 măsuri (13%) au fost îndeplinite, 107 măsuri (27%) – realizate parţial şi 263 măsuri (60%) neîndeplinite. Ce n-a spus „raportul de evaluare” este că unele dintre măsurile bifate, ca neîndeplinite – pasivul guvernării Grindeanu – au ca termen de implementare anul 2018. Executivului i-au mai fost reproşate neîndeplinirea unor promisiuni, precum eliminarea TVA pentru vânzarea de locuinţe şi publicitate, la care PSD însuşi precizat că renunţă. În CExN, inclusiv miniştrii nedreptăţiţi nu şi-au apărat blazonul. S-a mai invocat neconstituirea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, apoi întârzierea cu Legea prevenţiei, un pachet de reglementări fiscale menite să diminueze birocraţia şi să crească veniturile firmelor. Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a contestat, bunăoară, evaluarea prezentată, precizând că obiectivele programului de guvernare sunt pe 4 ani, nu pe 4 luni, şi a dat exemplu Cartierul justiţiei, care va reuni, într-un perimetru de 11 hectare, toate instanţele judecătoreşti, obiectiv momentan nerealizat. Criza de autoexigenţă a PSD nu avea – aparent – altă menire decât extragerea premierului Sorin Grindeanu, care refuză să demisioneze, deşi i s-a retras sprijinul politic. Pe pagina sa de Facebook, Traian Băsescu susţine că dramoleta politică a PSD a fost montată de doi foşti membri PDL, care ştiu cum se distruge un partid din interior. Pe de altă parte, Liviu Dragnea şi-a tuşat propriile cadre desemnate în Guvern, ceea ce atestă că originalitatea noastră este indiscutabilă. Mai clar: Liviu Dragnea i-a făcut echipa lui Sorin Grindeanu după criterii, care nu au neapărat de-a face cu un profesionalism riguros. Până recent, guvernul Grindeanu era lăudat, punctual ori pe ansamblu, prin declaraţii politice, susţinute de aleşii social-democraţi. Un partid politic responsabil nu e, în mod normal, o simplă grupare de oameni, care aderă, din convingere, la un program, ci în egală măsură şi anticiparea exerciţiului de guvernare, respectiv prezentarea unei echipe de decizie plauzibilă. De acord, Liviu Dragnea are o imensă frustrare că nu a putut accede la funcţia de prim-ministru, dar are destule pârghii de control. Simplist judecând, „n-are mână bună” şi întrebarea care stăruie este cu ce nume miraculoase ar putea ieşi, la înaintare, după guvernarea „13%”. Când în loc de criterii avem de-a face cu dexterităţi conjuncturale, lucrurile plutesc într-un neliniştitor mister. De aceea totul nu poate căpăta decât o înfăţişare arbitrară. Un bun profesionist, pe un domeniu dat, chestiune deloc nouă, nu este în mod garantat şi bun ministru, dar măcar are o calitate de la care se poate porni. Un criteriu, fie el şi parţial, e mai bun decât niciun criteriu. După ce toţi miniştrii au demisionat, ceea ce refuză să facă Sorin Grindeanu, coaliţia PSD-ALDE discută de o moţiune de cenzură, împotriva… propriului guvern. Ceea ce nu s-a mai pomenit. Ieri, în şedinţa CExN, Sorin Grindeanu a fost exclus din partid pentru prejudicii de imagine şi nerespectarea deciziilor. Într-un moment atât de delicat, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Mădălina Dobrovolschi, a spus că toate procedurile de desemnare a unui nou premier vor fi demarate abia atunci când Sorin Grindeanu va demisiona sau va fi revocat de Parlament. Într-o declaraţie de presă făcută aseară, Liviu Dragnea „şi-a pus cenuşă în cap” pentru neinspiraţia avută la nominalizarea lui Sorin Grindeanu ca prim-ministru, acesta devenind „o unealtă a cuiva”. Criza politică de la Bucureşti are deja consecinţe: moneda euro se apropie de pragul maxim al ultimilor 5 ani. Printr-o postare pe Facebook, europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, afirmă că „toţi cei implicaţi în criza politică de la Bucureşti trebuie să fie conştienţi că preşedintele american Donald Trump va dori să fie ţinut la curent cu evoluţia situaţiei”. Bineînţeles că şi aliaţii europeni urmăresc cu atenţie ceea ce se întâmplă la Bucureşti, unde guvernarea nu mai e stabilă, deşi părea performantă, prin indicatorii macroeconomici enunţaţi.
