Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman” va marca mâine,17 iunie, Ziua mondială pentru combaterea deşertificării, în cadrul proiectului “Împreună pentru un mediu mai curat”, alături de Agenţia pentru Protecţia Mediului Craiova.
Cu acest prilej este organizată o acţiune de informare în afara bibliotecii. Elevii de la Colegiul Naţional “Carol I” înscrişi în proiect, însoţiţi de prof. dr. Lidia Năstasie, consilieri de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (Octavian Popa şi Robert Georgescu) şi bibliotecara Carmen Tică vor merge la Bechet să vadă portul şi apoi punctul de alimentare cu apă a canalului magistral al Sistemului de irigaţii Sadova-Dăbuleni. După această informare la faţa locului, vor ajunge la Dăbuleni, la Staţiunea de Cercetări şi Dezvoltare a Culturilor pe Nisipuri.
«Elevii vor vizita parcela martor unde se păstrează dunele de nisip aşa cum erau înainte de începerea proiectului de deşertificare prin: nivelarea dunelor, plantarea în caroiaj a perdelelor de protecţie din salcâmi pentru stabilizarea nisipului şi construirea sistemului de irigaţii. Tot aici se vor întâlni cu specialişti din cadrul staţiunii şi cu primarul oraşului Dăbuleni pentru a primi mai multe informaţii şi eventuale lămuriri. La întoarcere, participanţii la această informare, vor vizita plantațiile de salcâmi pentru stabilizarea nisipurilor, la plantarea cărora,unii dintre ei chiar au participat», precizează reprezentanții Bibliotecii Județene într-un comunicat de presă.
«Prin această acţiune, biblioteca publică împreună cu partenerii săi, se implică activ în sprijinul comunităţii invitând elevii să ia parte la o lecţie inedită de geografie a judeţului, să cunoască problemele acestei zone şi modul cum comunităţile locale, în colaborare, se străduiesc să găsească soluţii pentru o dezvoltare durabilă. Sperăm că dintre ei se vor recruta viitorii specialişti, întreprinzători şi de ce nu, viitorii lideri care vor şti să ia cele mai bune decizii privind această parte de ţară. În acelaşi timp, sperăm să îi încurajăm şi pe localnici în bunele practici pentru combaterea deşertificării», se mai precizează în comunicat.
Ziua Mondială Împotriva Deşertificării marchează pe 17 iunie adoptarea în 1994 a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra luptei împotriva deşertificării şi a secetei, care a intrat în vigoare în anul 1996.
Deşertificarea este definitǎ de Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificǎrii drept “degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumid-uscate ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv al schimbǎrilor climatice, precum şi datoritǎ activitǎţilor umane”.
Deșertificarea este evidentă pe aproape 25% din suprafața terestră și afectează peste 110 țări, de pe toate continentele, acest fenomen fiind denumit “cancerul Pământului”.
Interesul României în această problemă rezultă mai ales din faptul că 1/3 din teritoriul ţării (7mil. ha) şi cca. 40% din suprafaţa agricolă sunt situate în zone cu risc de deşertificare. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei şi Sudul Câmpiei Române.
Unul dintre cele mai afectate judeţe din sud este Doljul, unde fenomenul deşertificării, semnalat de mai mulţi ani, este alimentat de secetă, de solul nisipos, de fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi de defrişările masive.
În zona Calafat – Poiana Mare– Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase având o tendinţă spre deşertificare. Din cauza fenomenului, zona a fost botezată “Sahara Olteniei”. În ultimii trei ani, în zonă a fost calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între 50% şi 100%). În consecinţă, şi pierderile de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi 92,8%, în 2002).
